Si a venit si 1 ianuarie 2007, zi asteptata de tot norodul de pe plaiurile mioritice. Dornic sa se integreze in structurile europene (aici am citat limbajul de lemn din presa) , romanul a venit cu mic, cu mare in Piata Universitatii, la cumpana dintre ani (ati ghicit, iar m-am inspirat din presa), pentru a-l vedea pe presedintele Basescu urandu-le "Sa traiti bine ca europeni!..."

Recunosc ca m-am aflat si eu la locul cu pricina, insa nu prea am fost atent la discursul prezidential, deoarece am fost bombardat cu SMS-uri de la rude, cunostinte, prieteni…

Uite ca au dat deja mugurii si vine primava. S-a si incalzit putin.. si o sa se incalzeasca si mai bine. Cred ca in cateva saptamani o sa merg pe strada in tricou….Asa ca trebuie sa facem ceva baieti, ca dupa iarna asta plina de mancaruri bune…si cam multe, s-a cam depus lipidu’ pe abdomen si nu e frumos…nu da bine.

Mai intai, ce este febra musculara. Febra musculara este senzatia de durere cea mai familiara celor care se antreneaza cu greutati. Se manifesta ca o senzatie de arsura, de strangere, durere etc. in muschii vizati ce apare cu o intarzierere de aproximativ o zi, sau mai multe ore.

Cu spitalele am vazut dar cum ramane cu unii doctori mai "speciali" din spitale?Hai sa vedem cine sunt acesti indivizi pe care ii respectam dar care ne si fac viata mai "picanta" si uneori un pic mai dificila.

In fiecare dimineata ma trezesc la ora 6-30(bine am mintit,nu in fiecare dimineata), pentru a reusi sa ajung la timp la "scoala" adica la spital, pentru a imi indeplini stagiul ca orice student cu foarte mare dorinta de cunoastere. Daca am putin noroc, poate ajung la timp , iar la ora opt ma prezint in salonul meu mic si inghesuit pentru a servi pacientilor si pentru a deslusi si astazi cateva din tainele intelepte ale medicinii. Si chiar de multe ori acest mic ritual de integrare in lumea "celor care nu cuvanta foarte mult, dar fac extraordinar de mult bine oamenilor" este destul de placut, atat de placut incat trebuie sa existe cineva acolo, cineva care sa imi strice tot cheful de a mai cunoaste sau de a mai deslusi, ba din contra, dezvoltandu-mi anumite parti malefice si diabolice pe care le-as pune in aplicare pentru a imi satisface propria dorinta arzatoare de moment(probabil ca multi inteleg).

Medicinistul e o fiinta bizara. El este tanarul care a ales sa isi petreaca sase ani din viata invatand despre oameni. In ochii multora, lucrul acesta pare a fi un angajament admirabil, dar si mai multi simt nevoia sa bata in lemn cand aud cifra magica - sase. "Nu e chiar asa de greu", poate spune atunci medicinistul, poate sincer, sau poate dornic sa straluceasca. In cei sase ani, va evolua de la bacalaureatul hiperactiv cu ochelari si cosuri, la tanarul rezident cu ochelari mai grei, dar fara cosuri... Primii ani si-i petrece acumuland o cantitate de informatii care ocazional i se pare cataclismica; se consoleaza cu ganul ca va ajunge sa le si aplice la un moment dat.