"Vineri, 23 Martie, 18.30-20.30, in Amfiteatrul Mare al Spitalului Universitar de Urgenta Bucuresti, Prof. Univ. Dr. Irinel Popescu si Conf. Univ. Dr. Corin Badiu ne vor vorbi despre modificarile privind organizarea examenului de rezidentiat 2007 precum si despre desfasurarea programului de pregatire prin rezidentiat."
Asa suna un anunt de pe cateva site-uri si forumuri cu profil medical.
Avand in vedere ca toata lumea vorbea cum ca s-ar fi stabilit metodologia de sustinere a examenului cu pricina in 2007, dar nu am gasit nimic concret m-am hotarat sa iau parte la eveniment.
Incercand sa gasesc un loc liber, am constatat ca toata lumea urmarea prezentarea cu maxim de interes, de parca nu voia sa rateze nici un gest, nici un cuvant al marelui chirurg.
Ma asez pe un scaun si incep sa iau notite, insa destul de repede mi-am dat seama ca prezentarea nu viza ceea ce ma asteptam eu.
In loc sa fiu informat despre examenul de rezidentiat (cum banuiam ca voia majoritatea celor din sala), am aflat despre stagiile pe care le sustine un viitor chirurg, despre periplul acestuia prin diferite centre universitare, despre evaluarea lui la sfarsitul fiecarui stagiu, si nu in ultimul rand despre carnetul de rezident.
Nu tocmai cele mai utile informatii… Cand ma gandeam ca am ratat partea care ma interesa in mod direct, datorita intarzierii, iese la rampa Conf. Corin Badiu.
Ceea ce a urmat a fost si mai "interesant"…
Un discurs depre flexibilitatea programului, mobilitatea acestuia, curricule, etc. , despre cat ar invata 2 rezidenti care ar avea 12 paturi la dispozitie, si cat ar invata 10 rezidenti, tot cu 12 paturi la indemana.
Deloc surprinzator, interesul auditoriului a inceput sa scada vizibil, majoritatea jucandu-se cu telefonul, sau chiar parasind sala.
la un moment dat, cineva intreaba: "Dar despre examen nu ne spuneti nimic?"
Dupa cateva secunde in care a vrut sa lase impresia ca e uimit (tentativa esuata de altfel), Domnul Conferentiar ne anunta ca nu a fost chemat pentru acest lucru, si isi continua discursul in aceeasi nota extrem de plictisitoare.
La sfarsit, cei doi invitati au acceptat sa raspunda unor intrebari ale publicului. Si au facut-o in cel mai pur stil mioritic: au pozat in aparatorii cauzei studentilor, au ocolit raspunsul la intrebari incomode, ne-au numit "generatii de sacrificiu" , incercand sa mai domoleasca avatul unor studenti vizibil iritati de iminenta decizie a trunchiului comun.
Practic, lasau impresia ca nu stiau ce sa raspunda, singurul argument in favoarea trunchiului comun pe care l-au gasit a fost ca pregatirea de-a lungul celor 6 ani de facultate e identica, si asa ar trebui sa fie si evaluarea finala.
Foarte amuzant, avand in vedere ca toata lumea stie cat de mari sunt diferentele intre spitalele cu profil universitar din Bucuresti (pe la unele studentii nu sunt bagati in seama, iar pe la altele au indatoriri asemanatoare medicilor cu o diploma in rama). Sa nu mai vorbim de examenul de licenta, care, tot in viziunea celor doi "nu este suficient de exigent".
De ce oare trebuie modificat rezidentiatul daca se pare ca problema e cu examenul de licenta? Iata o intrebare la care probabil nu vom afla un raspuns…
Cand s-a ridicat problema subiectelor din 2007 , ni s-a spus despre cele din 2006…
Mai departe, am fost invitati sa propunem un loc de desfasurare al testarii. Ca si cand cineva care a studiat la Bucuresti ar vrea sa se duca sa viziteze Clujul tocmai cu aceasta ocazie…
Situatia a fost lamurita de un student de anul VI care a fost prezent la asa-numita "sedinta" cu toti rectorii facultatilor de Medicina din tara. La acea intrunire se pare ca reprezentantii studentilor nu au fost consultati cu privire la introducerea trunchiului comun, ci doar informati asupra acestei decizii divine si irevocabile (nu stiu cata lume era la curent cu faptul ca inca nu e totul batut in cuie, mai fiind nevoie de votul unor comisii pentru aprobare). Practic, s-a vrut ca toata lumea sa creada ca totul e deja stabilit si schimbarea iminenta… Si asta se intampla in Romania anului 2007, stat democratic, mebru U.E. blah-blah-blah….
Sesizand impasul in care se afla, Irinel Popescu a gasit o metoda de a iesi din el: cand a fost intrebat de ce unii pot sa schimbe specializarea fara sa dea alt examen de rezidentiat, a raspuns: "Hai sa spunem lucrurilor pe nume! Pentru ca au pile!".
Moment care toata lumea a inceput sa aplaude (n-am inteles de ce), iar cei doi s-au ridicat de la catedra si au plecat.
Personal, ma intrebam cati din cei prezenti in sala inca nu s-au hotarat sa emigreze….
La sfarsit, am fost anuntati ca urmeaza o alta prezentare similara vinerea urmatoare, same time, same place.
Macinat de o curiozitate "apriga", ce urmeaza sa ma chinuie pana saptamana viitoare, in acele monente nu ma gandeam decat sa-l parafrazez pe un personaj ce apare la televizor; "Suntem la Medicina, si asta ne ocupa tot timpul!".
| < Anterior | Urmator > |
|---|
