Tripanosomiaza africana umana, letargia africana, sau boala somnului, este o boala parazitara provocata de parazitul denumit Trypanosoma brucei, purtat de musca tsetse. Acest parazit prezinta 3 subspecii, si anume Trypanosoma brucei brucei, Trypanosoma brucei gambiense si Trypanosoma brucei rhodesiense. Prima dintre ele, in conditii normale, nu infecteaza organismul uman. Pentru dezvoltarea celoralte 2 subspecii, este nevoie de 2 gazde: musca tsetse si respectiv, omul. Deoarece cele 2 gazde sunt foarte diferite, parazitul sufera anumite modificari ce ii permit supravietuirea in sangele gazdei umane. Odata ce musca tsetse a descarcat parazitul in piele, acesta ia calea vaselor limfatice si ajunge in sange, de unde se raspandeste la alte lichide din organism, de exemplu limfa sau lichid cefalorahidian, si isi continua multiplicarea prin fuziune binara. Tripanosomul prezinta, ca mecanism de evitare a sistemului imun al gazdei, un invelis format dintr-o glicoproteina variabila. Aceasta nu numai ca ofera protectie, dar, prin variabilitate, prezinta antigeni diferiti, si astfel, scapa de raspunsul imun al gazdei.
Simptome
Evolutia clinica a bolii prezinta doua faze. In prima faza,cunoscuta si ca faza hemolimfatica, tripanosomul se afla in circulatia periferica si inca nu a invadat sistemul nervos central. Se caracterizeaza prin febra, migrene, dureri articulare, prurit. Este de tip toxico - septic. Invazia sistemului limfatic de catre parazit duce la inflamatii severe ale nodulilor limfatici, deseori pana la dimensiuni foarte mari. In aceasta situatie, poate aparea semnul lui Winterbottom. Acesta se caracterizeaza prin inflamarea nodulilor limfatici de-a lungul fetei posterioare a gatului (lantul ganglionar cervical). Daca nu se intervine cu tratament, simptomele se inrautatesc, ajungandu-se la anemie si disfunctii endocrine, cardiace si renale.
A doua faza, denumita faza encefalitica, incepe cand trypanosomul trece de bariera hematoencefalica si invadeaza sistemul nervos central. De aici isi ia numele maladia, de “boala somnului”, datorita simptomelor provocate in aceasta faza: confuzie, schimbari de personalitate si de dispozitii, teama si perturbarea ciclului somnului, cu perioade de insomnie noaptea si dormit in timpul zilei. De asemenea, poate aparea semnul cheii lui Kerandel: daca pacientului i se da o cheie si i se cere sa deschida o usa, acesta nu poate strange cheia intre degete (hiperestezie periferica). Fara tratament, boala este invariabil fatala, cu deteriorarea mentala progresiva, ducand la coma si moarte.
Exista doua variante ale bolii, provocate de cele 2 subspecii ale parazitului. Infectia cu T. b. rhodesiense, duce la boala somnului Est africana, ce progreseaza rapid. La unii pacienti, la locul intepaturii se va dezvolta o umflatura dureroasa. Majoritatea pacientilor prezinta febra, migrena, dureri musculare si articulare si noduli limfatici mariti la 1-2 saptamni dupa contact. Dupa cateva saptamani, bacteria invadeaza sistemul nervos central, provocand deteriorarea acestuia si ducand la moarte in doar cateva luni.
Infectia cu T. b. gambiense produce boala somnului Vest africana si progrezeaza mult mai lent. La inceput simptomele constau in perioade de febra intermitente, migrene, dureri musculare si articulare, inflamatia nodulilor limfatici. Abia dupa 1-2 ani incep sa apara simptomele neurologice, cu schimbari de personalitate, confuzie si perturbarea ciclului somnului. De obicei, daca boala este netratata, duce la moarte in aproximativ 3 ani.
Diagnostic
Pentru confirmarea diagnosticului, este necesara descoperirea bacteriilor in sange. Mostrele ce pot fi folosite in acest scop sunt cele de sange, maduva hematogena, lichid cerebrospinal, limfa.
Tripanozomii pot fi detectati folosind 2 tipuri de preparate. Un preparat ud poate fi folosit pentru bacteriile mobile. Alternativ, un preparat uscat poate fi fixat cu coloratie Giemsa si apoi examinat.
Deseori parazitul se afla in cantitate mica in mostra, astfel tehnicicile de concentrare a parazitilor in mostra trebuie folosite inaintea examinarii microscopice. Pentru mostrele de sange, una dintre aceste tehnici este centrifugarea.
Parazitii de tip T.b. rhodesiense pot fi identificati cu usurinta in sange. Se pot gasi de asemenea si in mostre de limfa. Teste serologice nu sunt folosite pentru diagnostic, pentru ca depistarea macroscopica a parazitului este directa.
Metoda clasica pentru diagnosticarea T.b.gambiense este prin examinarea microscopica a unui preparat de limfa, de obicei dintr-un nodul limfatic cervical posterior. Parazitul este greu de depistat in sange, iar pentru aceasta ar fi nevoie de tehnici de concentrare.
Tratament
Pentru prima etapa a bolii, tratamentul este:
· Pentamidin intravenos sau intramuscular, pentru T.b.gambiense
· Suramin intravenos, pentru T.b.rhodesiense
Pentru a doua etapa, se recomanda:
· Melarsoprol intravenos 2.2mg/kg zilnic pentru 12 zile consecutive
Bibliografie:
http://en.wikipedia.org/wiki/African_trypanosomiasis
http://www.cdc.gov/parasites/sleepingsickness/gen_info/index.html
http://www.nlm.nih.gov/medlineplus/ency/article/001362.htm
| < Anterior | Urmator > |
|---|
