Fondatorul scolii romanesti de Microbiologie, Victor Babes, s-a nascut la 4 (28) iulie 1854, la Viena, din tata cu origini in Banat si mama austriaca.
Renunta la o cariera muzicala, de care se simtea atras, studiind medicina la Budapesta si Viena. Si-a inceput cariera stiintifica ca asistent in laboratorul de Anatomie Patologica de la Budapesta (1874-1881). Intre anii 1881-1887 devine doctor-docent ( profesor asociat) si profesor de histopatologie la Facultatea de Medicina din Budapesta. A efectuat stagii de specializare la Munchen, Heidelberg, Strassbourg, Paris si Berlin.
Un an de zile (1885-1886) a lucrat la Berlin in laboratoarele lui Rudolf Virchow si Robert Koch.
A fost distins de trei ori cu premii academice, de catre Academia de Stiinte din Paris, cu premiul Montyon, in 1886 si 1924, si cu premiul Breant in 1913. Cu primul dintre premii a fost distins pentru lucrarea “Les bactéries et leur rôle dans l’anatomie et l’histologie pathologiques des maladies infectieuses”, primul tratat din lume, complet si sistematic, de bacteriologie, publicat in 1885 impreuna cu André-Victor Cornil.
In 1887 Victor Babes este chemat in tara ca profesor la catedra de Anatomie Patologica si Bacteriologie a Facultatii de Medicina din Bucuresti. In acelasi an, pe 28 aprilie, fondeaza Institutul de Patologie si Bacteriologie din Bucuresti, cel mai vechi institut stiintific medical din Romania, care astazi ii poarta numele.
Tot Victor Babes punele bazele publicatiilor “Analele Institutului de Patologie si Bacteriologie” (1889), “Romania medicala” (1893) si “Archives des sciences médicales” (1895).
Fiind considerat unul dintre fondatorii microbiologiei moderne, Victor Babes a adus contributii deosebit de importante, de renume mondial, la studiul turbarii, leprei, difteriei, tuberculozei.
De asemenea el este primul care a demonstrat prezenta bacililor tuberculozei in urina persoanelor bolnave si a descoperit peste 50 de microorganisme patogene noi (pseudobacilul rapciungii, germenii din grupul paratific). De o deosebita importanta este descoperirea unei clase de paraziti- sporozoari intracelulari nepigmentati- care cauzeaza febra de Texas la pisici si alte imbolnaviri la animalele vertebrate. La Congresul International de Zoologie din Londra (1900) acesti paraziti sunt clasificati in genul Babesia (bolile provocate sunt denumite babesioze- piroplasmoze- babesia bovis si babesia ovis) in memoria descoperitorului lor.
Victor Babes a pus in evidenta si corpusculii virotici din celulele creierului animalelor turbate- corpusculii Babes-Negri. Alte eponime asociate numelui sau sunt reprezentate de Corpusculii Babes-Ernst: incluzii metacromatice in protoplasma unor bacterii gram pozitive (de exemplu bacilul difteric).
Responsabil de introducerea vaccinarii antirabice in tara noastra, marele savant a descoperit si valoarea serului imun, capabil sa inactiveze microbii, a enuntat principiul imunizarii pasive si a inventat o metoda originala de imunizare antirabica (tratament asociat: vacin si ser antirabic), cunoscuta in lume ca “Metoda romana de tratament antirabic” (1888).
Victor Babes a fost promotorul conceptiei morfopatologice despre procesul infectios, orientare medicala bazata pe sinteza dintre bacteriologie si anatomia patologica, Savantului roman i s-a atribuit si meritul de a fi inventat primul model rationalizat de termostat, al unor metode de colorare a bacteriilor si a ciupercilor din preparate histologice si din culturi.
El a studiat, al doilea dupa Louis Pasteur, “concurenta vitala” dintre speciile bacteriene si a introdus, pentru prima oara in lume, tehnica antibiogramei, preluata imediat de elvetianul Karl Garse care a folosit-o in cercetari similare de antagonism bacterian, si in 1887, de catre biologul german Iulius Richard Petri, cu care savantul roman a realizat placa de diagnostic Babes-Petri, folosita si astazi in toate laboratoarele de microbiologie.
Victor Babes a enuntat si principiul teoretic al antibiozei, care explica antagonismul dintre microorganisme, pe baza secretarii de catre acestea a unor substante cu actiune reciproc inhibitorie. Constatand ca aceste substante pot opri chiar dezvoltarea speciei care le-a indus, el a fost primul care a emis ideea ce sta la baza principiului autoantibiozei.
In 1892 savantul roman a publicat impreuna cu Gheorghe Marinescu un Atlas de Histologie patologica a Sistemului Nervos. Din 1893 Babes a fost ales membru titular al Academiei Romane, el fiind deja membru al Academiei de Medicina din Paris si al Comitetului International pentru combaterea leprei.
S-a preocupat indeaproape de problemele medicinei profilactice ( alimentarea cu apa a oraselor si satelor, organizarea stiintifica a luptei antiepidemice, etc.). Ca director al Institutului care ii poarta numele, Babes a abordat unele din problemele medico-sociale ale acelor vremuri, cum ar fi problema pelagrei, si a formulat solutii realiste privind organizarea medicala a tarii, preconizand oraganizarea unui Minister al Sanatatii.
In 1900 a infiintat la Bucuresti Societatea Anatomica care a dat un puternic impuls studiilor anatomo-clinice din tara noastra. In 1913 a contribuit la combaterea epidemiei de holera din Bulgaria, preparand un vaccin antiholeric. In 1919 a fost numit profesor la Universitatea din Cluj, nou infiintata.
Strans legat de popor, Victor Babes a luptat pentru aplicarea cuceririlor stiintei in scopul imbunatatirii vietii oamenilor. A studiat cauzele bolilor cu extindere in masa (pelagra, tuberculoza), atragand atentia asupra radacinilor sociale ale acestora. In intreaga activitate stiintifica si sociala, un rol important l-a avut conceptia sa filozofica materialista, expusa in special in lucrarile: “Consideratiuni asupra raportului stiintelor naturale catre filozofie” (1879) si “Credinta si stiinta” (1924).
Vorbind despre importanta epocii asupra careia si-a pus incontestabil amprenta, Victor Babes spunea intr-o comunicare facuta la Academia Romana (14 februarie 1903) :
“Descoperirle epocale asupra microbilor au modificat in mod radical anatomia patologica, care se ocupa pana atunci aproape exclusiv cu descrierea si morfologia leziunilor pricinuite de boala […] Anatomia Patologica a contribuit mai mult ca oricare alta doctrina la crearea erei bacteriologice” .
La 19 octombrie 1926, la Bucuresti, s-a stins unul dintre cei mai mari savanti romani, Victor Babes. Descoperirile sale au oferit insa noi perspective si au deschis noi porti urmasilor sai.
| < Anterior | Urmator > |
|---|
Oare este bine ?
Sa nu uitam pe inaintasi, deoarece strainii de tara noastra se straduiesc sa nu fie cunoscuti generatiilor viitoare.
Fara modele, de unde progres?
Doamne ajuta!