Thoma Ionescu (13 septembrie 1860, Ploiesti - 28 martie 1926, Bucuresti) a fost un medic chirurg si anatomist român, profesor universitar, initiator al unor tehnici chirurgicale noi, întemeietorul scolii românesti de chirurgie si de anatomie topografica, membru de onoare al Academiei Române.
Thoma Ionescu se inscrie la Facultatea de Medicina din Paris in 1879, dupa terminarea liceului „Sf.Sava". Paralel cu activitatea sa in spital, ca extern si intern, in anul 1887 obtine locul de prosector asociat de anatomie si mai apoi prosector definitiv de anatomie al Facultatii de Medicina din Paris, titluri dobandite prin concurs, la care s-a clasat primul . În anii 1882-1885 lucreaza ca extern, apoi în 1885-1890 ca intern al spitalelor din Paris.
A primit doua importante premii: Premiul Laborie al Academiei de Medicina si Medalia de argint a
spitalelor din Paris.
Isi sustine teza de doctorat in 1892, cu lucrarea „L’evolution intrauterine du colon pelvien" obtinand titlul de laureat al spitalelor din Paris, dupa ce in 1890 obtine titlul de laureat al Academiei de chirurgie din Franta pentru lucrarea „Les hernies intraperitoneales". In anul 1892, in urma unui concurs la care e clasificat primul, Thoma Ionesu obtine titlul de profesor agregat. In aceasta calitate, el a colaborat cu profesorii Poirier si Charpy la cel mai mare tratat de anatomie al vremii.
Astfel, in 1894, scrie capitolul „L’anatomie de tube digestiv" in care descrie pentru prima data in literatura de specialitate, fosetele duodeno-jejunale, fosetele sigmoidiene, teaca rectului si aripioarele rectale.
În perioada 1892-1895 lucreaza ca profesor de anatomie la Facultatea de Medicina din Paris.
În 1895, prin decret de lege se infiinteaza la Facultatea de Medicina din Bucuresti catedra de anatomie topografica si clinica chirurgicala la care e chemat ca profesor Dr.Thoma Ionescu.
Luand conducerea Institutului de anatomie topografica si chirurgie operatorie, institut pe care de fapt l-a si creat in 1893, Thoma Ionescu a imprimat conceptia anatomica stiintifica si a contribuit la dezvoltarea invatamantului. Institutul de Antomie Topografica si chirurgie operatorie cuprindea 3 sectii ( anatomie patologica, anatomie comparativa si chirurgie experimentala), un muzeu , o sala de operatii experimentale si o biblioteca.
E imposibil de subliniat importanta pozitiei lui Thoma Ionescu in dezvoltarea medicinii romanesti. Prin activitatea prodigioasa a acestui institut si prin antrenarea in munca de cercetare a tinerilor medici, marele medic a reusit sa creeze o adevarata scoala de anatomie patologica si chirurgie.
Imprimand statutului de anatomie topografica legatura stransa cu anatomia comparativa si cu chirurgia experimentala, el a pus bazele invatamantului chirurgical complex. Inconjurat de o pleiada de tineri merituosi, a stiut si a reusit sa le insufle dragoste de stiinta si a fixat astfel locul si rolul acestei discipline de invatamant medical. Se poate spune ca Thoma Ionescu a fost, mai ales prin infiintarea institutului de anatomie topografica si chirurgie operatorie, intemeietorul scolii romanesti de chirurgie si anatomie topografica, aducand contributii considerate clasice privind studiul faringelui, peritoneului, abdomenului, duodenului, regiune pilorica, colonului pelvin.Ca morfolog-anatomist a publicat studii privind anatomia topografica a acestor regiuni.
In 1897, Thoma Ionescu, director al Institutului de Anatomie Topografica la Facultatea de Medicina din Bucuresti si Profesor de chirurgie la Spitalul Coltea, impreuna cu colaboratorii sai fondeaza revista "Chirurgia", periodic al Societatii Române de Chirurgie. Primul numar al revistei a aparut în luna aprilie 1897, având ca Director pe Th.Ionescu si ca secretar de redactie pe Ernest Juvara, asistent al profesorului. Din Comitetul de redactie faceau parte personalitati marcante ale chirurgiei românesti, din acea perioada, precum Constantin Angelescu, Gheorghe Assaky, Nicolae Bardescu, Ion Balacescu, I.Botez (Iasi), Dimitrie Gerota, Nicolae Leonte, Nicolae Manolescu, Constantin Patrascu, Constantin Dumitrescu-Severeanu, dar si alti chirurgi din spitalele din Bucuresti sau din tara precum: P.L.Bothezat (Bârlad), N.Duma (Bucuresti), I.Goilav, G.Iovitz (Braila), A.Kolinski (Galati), Stefan Possa (Iasi), I.Potârca (Bucuresti) si Nicolae Racoviceanu-Pitesti. Primul articol a fost scris de Th.Ionescu, intitulat "Castratia abdominala pentru lesiunile utero-anexiale - Cello-hystero-salpingo-ooforectomia".
În perioadele 1906-1912, 1921-1922 si 1925-1926 este Decan al facultcii de medicina iar între 1912 si 1915 Rector al Universitatii din Bucuresti. A dezvoltat si pus la punct numeroase tehnici si instrumente chirurgicale ("Acul Ionescu", « Cura Ionescu" , "Departatorul Ionescu", "Operatia Ionescu": "Rahianestezia înalta Thoma Ionescu") .În anul 1902, apare lucrarea "Le traitement chirurgical du cancer utérin" ( "Tratamentul chirurgical al cancerului uterin"), în care Thoma Ionescu descrie histerectomia largita, operatie radicala de extirpare a cancerului de col uterin, efectuata pe cale abdominala.
În anul 1919 îi apare lucrarea "La rachianesthésie générale" ("Rahianestezia generala"), prin care face cunoscut publicului medical noua metoda de rahianestezie la nivel cervical.
În timpul unor vizite în Anglia si America, în anii 1909-1910, a lansat "rachianestezia înalta", utilizabila si la interventii chirurgicale efectuate pe toracele superior si la gât, si a facut demonstratii operatorii în clinici de renume. Thoma Ionescu a publicat numeroase articole despre rezectia simpaticului cervical în tratamentul anginei pectorale (1897), asupra gastrectomiei totale în cancerul de stomac, a imaginat si dezvoltat tehnici operatorii originale de trepanatie, de nefropexie, splenectomie si în cura radicala a herniilor. Thoma Ionescu a fondat periodicile "Archives des Sciences Médicales" (1896), "Revista de Chirurgie" (1897) si Societatea Româna de Chirurgie (1897).
A fost membru al Academiei de Medicina din Paris, al Societatii Internationale de Chirurgie si membru de onoare (1925) al Academiei Române. Scoala sa de chirurgie a avut un rol important în formarea specialistilor români, aducându-i totodata contributia la îmbogatirea patrimoiniului de tehnici chirurgicale si de cunostinte privind anatomia topografica.
Si astazi, în vestita clinica "Mayo" din Rochester (U.S.A.), se afla bustul chirurgului român Thoma Ionescu.
Eponime asociate :
• "Acul Ionescu": ac pentru sutura totala cu fir de metal.
• "Cura Ionescu": procedeu de tratament chirurgical al anginei pectorale prin rezectia totala a simpaticului cervical
• "Departatorul Ionescu": departator autostatic abdominal de care se pot fixa valve de diferite marimi.
• "Operatia Ionescu": histerectomie totala largita cu extirparea grupelor ganglionare limfatice, practicata in terapia chirurgicala a cancerului de col uterin.
• "Rahianestezia înalta Thoma Ionescu": rahianestezie în care substanta anestezica este introdusa intrarahidian în regiunea cervicala înalta sau suboccipital.
In anul 1916, doi chirurgi români aduceau patrimoniului stiintei romanesti o premiera mondiala, efectuand cea dintai operatie din lume in angina pectorala (angina de piept), prin extirparea (îndeprtarea) lantului nervos simpatic de la gît.
Acestia erau Thoma Ionescu si Victor Gomoiu, reprezentanti de seama ai medicinei românesti. „Cu toata puterea si cu toata nobletea cuvantului, scria despre Th. Ionescu savantul Ioan Cantacuzino. si continua: scoala lui Thoma Ionescu! Cine, la auzul acestor cuvinte, nu evoca, în mod spontan, acea pleiada de chirurgi experimentati, constienti, încrezatori în valoarea metodelor, aplicîndu-le cu o suprema maiestrie si care astazi sunt fala scolii noastre românesti?"
Intr-adevar, Thoma Ionescu a fost întemeietorul scolii moderne românesti de chirurgie, din randurile careia s-au ridicat, dupa pilda sa, atat practicieni de mare constiintiozitate, cat si înnoitori ai tehnicilor operatorii, ca Amza Jianu, E. Juvara, I. Iacobovici, Tr. Nasta s.a.
Frate al omului politic Take Ionescu, Thoma Ionescu a studiat dreptul si medicina la Paris, devenind în 1892 doctor în medicina si chirurgie.
Inca din vremea studentiei i s-a decernat, pentru o lucrare despre hernii, premiul „Laborie" al Academiei de Medicine din Franta, iar la terminarea Facultatii de Medicina a fost un timp profesor agregat de anatomie al acesteia (1892—1895), ca o recunoastere a meritelor sale.
Doritor sa-si valorifice în patrie cunostintele, renunta la catedra universitara din Franta si revine în tara unde a activat mai bine de trei decenii ca profesor de anatomie topografica si clinica chirurgicala al Facultatii de Medicina din Bucuresti (1894—1926) — totodata initiator si director al Institutului de anatomie topografica si clinica chirurgicala (începînd din 1895), precum si întemeietorul Societatii române de chirurgie (1898). A fost membru de onoare al Academiei Române, membru al Academiei de Medicina din Paris, ca si al Societatii Internationale de Chirurgie.
A inovat în numeroase domenii ale chirurgiei, practicand, de pilda, extractia tumorilor nervului optic fara ca globul ocular sa fie afectat, a conceput si realizat o operatie radicala în cancerul uterin (extirparea uterului în cazul unor tumori a fost realizata pentru prima dat de el, în 1898), a introdus tehnici operatorii noi în splenectomie (îndeprtarea splinei din corp), craniectomie (initierea unei sectiuni în cutia craniana osoasa, pentru interventiile pe creier), rezectia (taierea si scoaterea partiala) a stomacului în formele grave de ulcer, operatiile de hernie etc.
A dat întotdeauna dovada de o atitudine profund patriotica, activand, în 1918, pentru cauza Unirii Transilvaniei cu România în cadrul Consiliului national al unitatii române de la Paris, iar în 1920— 1921 suscitand interesele tarii ca prim delegat al României la sesiunile Ligii Natiunilor.
De numele sau se leaga si raspandirea rahianesteziei prin narcoza (el a utilizat mai intai un amestec de stovaina si stricnina, apoi de stovaina si cofeina).
Asadar, Thoma Ionescu(1860-1926) fost profesor – lector de anatomie al facultatii de medicina din Paris (clasat primul la toate concursurile) este cea mai importanta personalitate a chirurgiei romanesti la granita celor doua veacuri. Din 1894 incepe a doua perioada a activitatii sale, fiind numit sef al catedrei de anatomie topografica si de clinica chirurgicala a Facultatii de medicina din Bucuresti. Beneficiind de o pregatire teoretica si practica de exceptie ca si de un urias talent chirurgical, a imaginat si executat (ajutat fiind de valorosii sai discipoli) interventii chirurgicale complexe pentru acea vreme.
| < Anterior | Urmator > |
|---|
