Am auzit de atatea ori de sinapsa, cu toate componentele ei – componenta presinaptica, fanta sinaptica, componenta postsinaptica -, toate de atatea feluri, clasificate din atatea puncte de vedere, incat ni se pare un lucru banal deja...Privind in detaliu trebuie sa constientizam ca o sinapsa nu se poate forma niciodata daca neuronul nu are de la bun inceput axon si dendrite. Si de ce n-ar avea ?
Cercetatorii de la Massachusetts Institute of Technology au raspuns mai bine ca oricine la aceasta intrebare. Neuronii nu dezvolta nici un tip de prelungiri daca nu au in codul genetic genele unei singure familii de proteine. Intr-un studiu facut pe animale de laborator – soricei modificati genetic – au descoperit ca lipsa familiei de proteine Ena/VPAS duce la aparitia unor neuroni « izolati », ce nu pot forma retele neuronale pentru ca nu au prelungiri.
In mod normal proteinele Ena/VPAS se leaga de filopodiile neuritelor, « mugurii » de la nivelul corpului neuronal ce se transforma apoi in prelungiri neuronale.
Cunoscute deja ca importante pentru ghidajul axonului proteinele din familia Ena/VPAS controleaza cresterea filopodiilor prin reglarea interactiunilor dintre filamentele de actina si microtubulii celulei. Neuritele primesc semnale pe care le transforma in instructiuni pentru corpul celular iar acesta determina extiderea filopodiilor prin polimerizari la nivelul filamentelor de actina sau, din contra, determina oprirea cresterii.
In imagine se poate observa cum neuronul mutant, fara proteinele necesare, ramane intr-un stadiu primar de dezvoltare, fara a produce un axon sau dendrite. Alaturat, neuronul normal incepe sa-si dezvolte atat axonul cat si dendritele si incearca sa interactioneze cu neuronul mutant.
« Cheia de bolta » a neuronului, cele trei proteine ce alcatuiesc familia Ena/VPAS ar putea fi folosite si in practica medicala de inalta tehnologie. Demonstratiile din laborator ar putea duce la noi terapii ce vizeaza stimularea cresterii prelungirilor neuronale in cazul leziunilor maduvei spinarii sau in cazul leziunilor cerebrale.
Conducatorul studiului de la MIT, Frank Gertler, subliniaza beneficiile acestei descoperiri cel mai bine : « Puteti folosi aceste cunostiinte pentru a repara leziunile maduvei cervicale sau pentru a trata cortexul lezat sau bolile neurodegenerative ».
Bibliografie
1. Les neurones culs-de jatte, Sciences et Avenir, ian. 2008, p. 27
2. Proteins Key To Brain Function Identified
3. Research could lead to new treatments for brain injuries
| < Anterior | Urmator > |
|---|
