MedicalStudent.ro

Wednesday
Apr 24th
Text size
  • Increase font size
  • Default font size
  • Decrease font size
Home Noutati in medicina Medicina interna Vitiligo si boli autoimune

Vitiligo si boli autoimune

Evaluare articol: / 10
Cel mai slabCel mai bun 

Intr-un studiu aparut in Revista de Medicina New England pe 22 martie, cercetatorii de la Institutul National de Artrita si Boli de piele si musculoscheletale au descoperit o legatura intre o anumita gena si vitiligo, ca si o posibila gazda a unei boli autoimune. Vitiligo este o boala cronica, in care melanocitele pielii sunt distruse. Rezultatul este aparitia de pete albe cutanate, in diferite zone ale corpului.

Pete asemanatoare apar de asemenea pe mucoase si probabil si pe retina. Firele de par care cresc in aceste zone sunt uneori albe.

Cercetatorii au inceput studiile pentru genele implicate in vitiligo acum 10 ani, cu ajutorul Societatii Vitiligo din Anglia. "La inceput cautam mai multi membri ai aceleiasi familii cu vitiligo" spune dr. Richard Spritz, director al Programului Medical Genetica Umana de la Universitatea Colorado din Denver si Centrul pentru Sanatate. Cercetatorii au trimis un chestionar la membrii societatii, intrebandu-i despre propria boala si daca alti membri ai familiei o aveau. O parte din chestionar consta in intrebari despre propria boala autoimuna. Ceea ce au aflat a fost ca vitiligo era "intens asociat" cu un numar de boli autoimune, cele mai multe boli tiroidiene, dar de asemenea si cu anemia pernicioasa, artrita reumatoida, psiriazisul, lupus, boala Addison si diabetul autoimun.

Descoperirile au indicat cercetatorilor ca studiile trebuie indreptate catre familiile cu mai multi membri afectati si sa caute similaritati intre genele celor bolnavi. Cercetand genomul, au descoperit gena NALP1, care este cheia predispozitiei la vitiligo si la alte boli autoimune, mai ales la bolile autoimune tiroidiene, spune dr. Spritz. "Stim ca aproape 20% din pacientii cu vitiligo fac si boala autoimuna tiroidiana si ca aceasta gena poate fi responsabila de medierea ambelor afectiuni." mai spune.


Genele identificate controleaza parte a ceea ce se numeste sistemul imun intrinsec, care este prima linie de aparare a organismului impotriva infectiilor. "Cand suntem atacati de virusi sau bacterii, sistemul imun stimuleaza calea inflamatorie si restul sistemului. NALP1 este probabil un receptor pentru molecule virale sau bacteriene. Nu stim cu siguranta care sunt ceste semnale, dar acum ca stim despre ce gena este vorba, putem folosi informatia pentru a detecta semnalele care declanseaza boala autoimuna."


"Toate bolile autoimune implica interactiunea mai multor gene si triggeri din mediu" mai spune el. "Un om se naste cu aceste gene, dar nu cu boala. Ceva se intampla. Nu stim care este semnalul care duce la debutul bolii, dar daca am sti probabil ca am putea sa evitam sau sa blocam procesul. De fapt, ar putea fi posibil sa oprim boala in cursul ei. "

Prima aplicatie a studiului ar putea fi in boala pentru care a fost initiat: vitiligo. Doctorii trateaza in mod obisnuit vitiligo cu cu lumina ultravioleta (UV), pentru a stimula repigmentarea pielii. Cercetatorii mai stiu ca exista o singura medicatie disponibila - aprobata pentru tratarea artritei reumatoide - care blocheaza calea inflamatorie si care se crede ca este condusa de NALP1. Posibilitatea combinarii unui medicament cu radiatiile UV pentru a imbunatati tratamentul pentru vitiligo este intriganta si dr.

Spritz este interesat sa descopere mai multe despre modul in care medicatia afecteaza pacientii cu vitiligo.
Directorul NIAMS, dr. Stephen I. Katz, considera ca descoperirea legaturii intre NALP1 si autoimunizare un pas important in intelegerea bolilor autoimune, care afecteaza aproape 15-25 milioane de americani. "Cu cat intelegem mai mult despre aceste boli, incluzand genele responsabile de predispozitia la acestea si factorii de mediu care declanseaza instalarea bolii, cu atat ne apropiem mai mult de tratamente mai bune si de masurile de prevenire" mai spune el.(www.medicalnewstoday.com)

 


Publicat de :
Ileana Acsinte
Puncte: 295
 

Comentarii (0)

Subscribe to this comment's feed

Scrie comentariu

smaller | bigger
security image
Scrie caracterele din imagine

busy
 

Din aceeasi categorie:

Interferonul nu opreste progresia hepatitei C la anumiti pacienti
Pacientii analizati, tratati cu interferon, au suferit o scadere semnificativa a nivelelor virale si a inflamarii ficatului, insa studiul a demonstrat ca tratamentul pe termen lung cu interferon- pegylate, numit si peginterferon, nu previne inrautatirea bolii la acesti pacienti.
Citeste mai departe...
Banner
Banner

Anunturi Google

Personalitati

 

Prima femeie neurochirurg – istoria unei vieţi citite în mâini delicate si puternice

„Toată viaţa am fost numai pe fugă, nu ştiu să merg aşa...”- astfel debuta fieca...

 

Victor Babes

La 19 octombrie 1926, la Bucuresti, s-a stins unul dintre cei mai mari savanti romani, Vic...

 

Thoma Ionescu

Asadar, Thoma Ionescu(1860-1926) fost profesor – lector de anatomie al facultatii de med...

 

Mina Minovici

Intors in tara, a inaugurat in 1892, cu mari eforturi, un instituit medico-legal care ulte...

 

Dimitrie Bagdasar si dragostea pentru Neurochirurgie

‘Dr. Sofia Ionescu isi aminteste scena finala, a despartirii. Era la inceputul verii lui...
Diploma excelenta
We comply with the HONcode standard for trustworthy health
information:
verify here.

Concurs: Dincolo de cursuri

Concurs MedicalStudent.ro

Farm.ro