Studiul uman a fost precedat de un studiu realizat pe soareci cu predispozitie genetica pentru ateroscleroza, la care s-a demonstrat ca medicmamentul utilizat impotriva malariei scade riscul de producere a modificarilor in vasele sangvine, caracteristice aterosclerozei.
Adultii fara probleme majore de sanatate, dar cu tendinta catre hipertensiune arteriala si o valoare a colesterolului mai ridicata, sunt expusi unui risc crescut de formare a placilor ateromatoase si secundar acestora, accidentelor vasculare si infarctelor.
Unul dintre conducatorii studiului, Janet McGill, M.D.,cauta pentru realizarea testelor adulti sanatosi, dar cu risc aterosclerotic, cu varsta cuprinsa intre 18 si 80 de ani. Acestia vor primi o doza, relativ redusa de clorochina, sau un medicament placebo, timp de un an. Atat inaintea declansarii studiului, cat si dupa realizarea acestuia, pacientilor li se vor examina arterele carotide cu ajutorul ultrasunetelor, iar grosimea peretului vascular va fi apreciata cu ajutorul RMN-ului.
Clay F. Semenkovich sustine ca rolul studiului este de a stabili daca intr-adevar cantitati mici de clorochina incetinesc procesul de subtiere a peretilor vaselor.
Semenkovich, impreuna cu colegii de la Spitalul de Copii din Memphis, a descoperit ca medicamentul folosit in tratamentul impotriva malariei a condus, la soareci, la reducerea tensiunii arteriale, a crescut toleranta la glucoza si a incetinit subtierea arterelor. Animalele utilizate in acest studiu au fost concepute prin inginerie genetica, fiind deficitare de o gena responsabila de prezenta unei enzime numite ATM (“ataxia telangiectasia mutated”).
Copiii fara aceasta gena dezvolta o afectiune multisistemica deosebit de grava ataxie-telangiectazie. Ataxia se caracterizeaza prin afectarea cerebelului, care la final se soldeaza cu pierderea controlului asupra musculaturii, copiii afectati ajungand in scaunul cu rotile. Telangiectazia se instaleaza la foarte putin timp dupa ataxie si poate fi destul de usor recunoscuta prin prezenta telangiectaziilor (vene de calibru mic, sparte) la nivelul unghiurilor ochiului, pe suprafata urechilor sau pe obraji. Mai mult decat atat, la copii, aceasta afectiune se insoteste de cele mai multe ori de o forma particulara de diabet.
Soarecii carora le lipseste gena ATM dezvolta in mod obisnuit ateroscleroza, insa atunci cand cercetatorii le-au administrat clorochina, aceasta afectiune a intarziat sa apara. Inca este necunoscut daca oamenii cu ateroscleroza sunt de asemenea deficitari de ATM, insa se vor realiza studii pentru a verifica aceasta ipoteza.
Daca se va confirma eficienta clorochinei in tratamentul contra aterosclerozei, cercetatorilor nu le ramane decat sa stabileasca doza necesara de substanta.
Studiul, numit “Atheroma Reduction with Chloroquine in the Metabolic Syndrome”, urmareste supravegherea adultilor cu nivele usor crescute ale colesterolului, trigliceridelor, glicemiei. Pe langa testele cu ultrasunete si RMN-ul, persoanelor incluse in studiou li se vor face de-a lungul anului pe care se intend testarile, si numeroase teste biochimice.
In urma monitorizarii acestor pacienti se spera ca se va avea ajunge un rezultat pozitiv si ca pe viitor tratamentul cu clorochina va fi frecvent utilizat.
mednews.wustl.edu/news/
www.biospace.com
www.communityatcp.org
| < Anterior | Urmator > |
|---|
