MedicalStudent.ro

In prezentarea fiecarei afectiuni, de natura chirurgicala sau nu, ajungem sa ne gasim intotdeauna in fata unui raport: rata de aparitie la sexul masculin comparativ cu sexul feminin. Exemplu: scleroza multipla afecteaza de aproximativ 3 ori mai multe femei decat barbati. Scleroza multipla face parte din lunga lista de boli autoimune cu specificitate de organ (Harrison, ed. 17), boli cu manifestari clinice diverse, ce limiteaza pacientul si il obliga sa isi schimbe radical stilul de viata.

Un studiu publicat in "Proceedings of the National Academy of Sciences" (www.pnas.org) a identificat o diferenta la nivel molecular intre cele doua sexe, reglata de hormonii androgeni, ce pare legata de o cascada semnalizatoare ce regleaza biosinteza leucotrienelor. Aceasta descoperire ar putea duce la explicarea diferentelor in frecventa aparitiei bolilor autoimune sau chiar si a raspunsului inflamator la cele doua sexe. Pe langa claritatea adusa mecanismelor intrinseci ale acestor boli ea ar mai putea servi ca viitoare tinta terapeutica in dezvoltarea de kinine extracelulare (ERKs – extracellular signal-regulated kinases), menite sa scada autoimunitatea. Aceste ERKs sunt legate direct de nivelele de testosteron/5α-dihidrotestosteron la femei si barbati.

5-Lipoxigenaza initiaza biosinteza leucotrienelor, mediatori lipidici implicati in apararea normala a gazdei si in afectiuni inflamatorii si alergice. Carlo Pergola, conducatorul studiului, si colaboratorii sai au descoperit ca androgenii determina scaderea sintezei de leucotriene (proces de down-regulation) prin alterarea transportului de 5-lipoxigenaza in neutrofile.

Enzima 5-lipoxigenaza catalizeaza formarea leucotrienelor din acidul arahidonic la nivelul neutrofilelor prin captarea de oxigen molecular in structura acidului gras esential. Rata sintezei de leucotriene depinde, in parte, de localizarea 5-lipoxigenazei in neutrofilul respectiv. Nivelele crescute de testosteron (sau 5α-dihidrotestosteron) activeaza o cascada semnalizatoare ce determina translocarea lipoxigenazei din citoplasma in regiunea perinucleara, scazand astfel rata productiei de leucotriene.

Asadar, prin administrarea de 5α-dihidrotestosteron intravenos la femei s-a reusit scaderea capacitatii de biosinteza a leucotrienelor initial crescuta la nivele mult mai mici – asemanatoare cu cele descoperite la barbati (in general mai putin afectati de boli autoimune).

Studiul ofera posibilitatea reglarii biosintezei leucotrienelor prin nivelele serice de androgeni (nivelul ERKs si al testosteronului/5α-dihidrotestosteronului) pentru a servi ca o baza moleculara pentru estomparea diferentelor dintre sexe observate in cadrul raspunsului inflamator si al bolilor autoimune.

Bibliografie

1.ERK-mediated regulation of leukotriene biosynthesis by androgens: A molecular basis for gender differences in inflammation and asthma

2.Autoimmunity and Sex...Why the Disparity?

< Anterior		Urmator >