MedicalStudent.ro

Saturday
May 18th
Text size
  • Increase font size
  • Default font size
  • Decrease font size
Home Editorial Contravizita SOMNAMBULISMUL

SOMNAMBULISMUL

Evaluare articol: / 24
Cel mai slabCel mai bun 

Somnambulismul este o tulburare inclusa in categoria parasomniilor, cel afectat realizand in timpul somnului activitati pe care le desfasoara in mod normal in timpul starii de veghe.

Comportamentul poate aparea ca tulburarea primara sau asociata unei boli sistemice, in cadrul fazei REM sau non-REM a somnului, sau intamplator, nefiind asociata cu aceste faze.

Somnul este un proces fiziologic foarte complex prin care creierul şi corpul uman alternează între perioade foarte active şi perioade liniştite, neincetand niciodata activitatea. Somnul este compus din 2 stări distincte:
- NonREM (fără mişcări rapide oculare) în care activităţile mentale şi fiziologice sunt lente (pulsul şi ritmul respiraţiei scad şi devin regulate). Ea este compusă din 4 Etape ( 1 - 2 de Somn Superficial şi 3 - 4 de Somn Profund). Dacă o persoană este trezită pe timpul Somnului Profund îi trebuie mai mult timp pentru a se trezi şi apoi continuă se se simtă mahmură, somnoroasă şi dezorientată pentru o perioadă de 10 - 15 minute numită şi Inerţia Somnului.
- REM (cu mişcări rapide oculare) care este asociată cu activităţi extreme ale creierului (care visează) pe când majoritatea muşchilor aparatului locomotor sunt paralizaţi. Dacă persoana este trezită în această perioadă ea poate povesti cu multe detalii visul avut.

Cauzele somnambulismului
1)Genetice
-exista o sansa de 10 ori mai mare de a dezvolta aceasta tulburare la persoanele care au in antecedente rude care au prezentat o deja
2)Factori de mediu
-lipsa de somn, stresul, un program haotic de somn, febra, deficienta de magneziu, intoxicatia cu alcool, neurolepticele, sedativele, antihistaminicele, hipertiroidismul, encefalita, pot declansa afectarea.

Sarcina si menstruatia cresc posibilitatea de aparitie.

Somnambulismul se poate asocia cu o serie de boli:
-aritmii
-febra
-convulsii
-apneea obstructive de somn
-refluxul gastroesofagian
-tulburari psihiatrice: stress posttraumatic, atacuri de panica

Simptome
Marea majoritate a persoanelor isi misca picioarele in somn. Ceea ce e neobisnuit la somnambuli este ca acestia isi misca picioarele sincron, realizand actiuni complexe .
Inainte de a incepe ‘plimbatul’ propriu zis, somnambulii pot sta mai intai ridicati in pat, privind in jur confuz. Pot alerga sau chiar fugi de o amenintare pe care au visat o sau doar si au imaginat o.

Actiunile lor sunt ciudate sau realizate in locuri nepotrivite. Pot muta mobilele din casa, sari pe fereastra sau pot avea chiar un comportament agresiv sau violent.

Probabil ca fiecare din noi identifica somnambulul cu parodia prezentata in desene animate: cu ochii inchisi si mainile intinse. In realitate, acestia au ochii deschisi si prezinta o expresia de ‘sticla’ . Daca este chestionat, subiectul va raspunde greoi, de obicei intr o maniera greu inteligibila. E foarte greu sa trezesti un somnambul. De obicei, daca se realizeaza asta, acesta va fi confuz si nu si va aminti partial sau total despre acest episod. La barbati se manifesta un comportament violent, daca sunt treziti in timpul acestor episoade. Alti somnambuli se pot intoarce spontan in pat, fara a se fi trezit deloc .

Mecanismul de producere
Problema care determina aparitia acestei tulburari e legata de reglarea somnului profund. Aparitia unei disocieri intre ‘minte’ si ‘corp’, disociere care in mod normal nu ar trebui sa existe e legata de activarea unor cai talamocingulate cu persistenta deactivarii unor parti din jurul sistemului talamocortical. Individul respectiv se trezeste brusc in timpul somnului profund, astfel incat atonia musculara care trebuia realizata in timpul acestei faze nu mai are loc, declansand episodul de somnambulism.

Aceste episoade apar frecvent la copii si sunt considerate o lipsa de maturitate a sistemului nervos central. Depresia sau anxietatea perturba ciclul normal al somnului.

Au mai aparut o serie de ipoteze inca nedemonstrate referitoare la aceea ca dopamina sau acetilcolina sunt prezente in cantitati crescute la cei cu parasomnii, sau ca acestia ar avea chiar o deficienta de neuromediator care determina in mod normal atonia musculara.

Somnambulismul este o problema care ridica multe semne de intrebare, uneori chiar imbraca aspecte legale si cu care omenirea s a confruntat din vremuri shakesperiene (sa ne amintim de lady MacBeth) si pana in zilele noastre, amintindu ne ca , in continuare , creierul ramane o zona mult prea ‘unknown’.


Acest articol poate fi preluat numai cu acordurile scrise ale autorului si coordonatorului revistei!


Publicat de :
Mihaela Selescu
Puncte: 689
 

Comentarii (0)

Subscribe to this comment's feed

Scrie comentariu

smaller | bigger
security image
Scrie caracterele din imagine

busy
 
Banner
Banner

Anunturi Google

Personalitati

 

Prima femeie neurochirurg – istoria unei vieţi citite în mâini delicate si puternice

„Toată viaţa am fost numai pe fugă, nu ştiu să merg aşa...”- astfel debuta fieca...

 

Victor Babes

La 19 octombrie 1926, la Bucuresti, s-a stins unul dintre cei mai mari savanti romani, Vic...

 

Thoma Ionescu

Asadar, Thoma Ionescu(1860-1926) fost profesor – lector de anatomie al facultatii de med...

 

Mina Minovici

Intors in tara, a inaugurat in 1892, cu mari eforturi, un instituit medico-legal care ulte...

 

Dimitrie Bagdasar si dragostea pentru Neurochirurgie

‘Dr. Sofia Ionescu isi aminteste scena finala, a despartirii. Era la inceputul verii lui...
Diploma excelenta
We comply with the HONcode standard for trustworthy health
information:
verify here.

Concurs: Dincolo de cursuri

Concurs MedicalStudent.ro

Farm.ro