Ei au aratat ca virusului poate patrunde in celulele nervoase, sa se multiplice si sa se deplaseze pentru a infecta si alte celule nervoase invecinate.
Virusii care au aceasta cale de infectie pot patrunde in sistemul nervos, determinand o afectiune numita paralizie plasca acuta, care duce la imposibilitatea functionala a unuia sau mai multor membre. In acest moment nu se cunoaste nici un tratament pentru acesta complicatie. Pacientii trebuie sa faca terabie de reabilitare si sa invete sa isi foloseasca membrul afectat.
S-au facut teste cu anticorpi anti-virusul de Nil, creati de Universitatea din Washington si de o firma privata de biotehnologie si s-a observat ca acestia sunt capabili sa blocheze aparitia complicatiilor la soarecii de laborator. Rezultatele acestui studiu apar in editia online a Lucrarilor Academiei Nationale de Stiinte.
Datele preliminare sugereaza ca in anul 2007 vor fi aproximativ 4000-5000 infectii severe cu virusul Nilului de Vest. Acesta a fost izolat pentru prima oara in Africa, in 1937 si s-a raspandit in Orientul Mijlociu, Europa si Asia, inainte de a patrunde si in America, in 1999. Cele mai multe infectii cu acest virus se insotesc de simptomatologie cu intensitate medie, sau fara simptomatologie. Totusi, infectiile care apar la imunodeprimati sau la persoanele cu varsta de peste 50 de ani duc uneori la complicatii severe sau chiar la deces.
Dr. Michael Diamond, profesor de microbiologie moleculara, de patologie si imunologie si conducator al studiului, si-a inceput studiile din cauza contrastului care aparea in modul in care acest virus afecta sistemul nervos.
O forma de infectie, encefalita, produce inflamatia cerebrala, aparand febra, cefalee, slabire si chiar atacuri. Cel mai probabil, acest lucru apare la pacientii care sunt mai in varsta sau care au sistemul imunitar slabit. Cealalta forma de infectie, paralizia flasca acuta, afecteaza pacientii imunodeprimati, dar afecteaza si un numar semnificativ de pacienti cu sistem imun integru.
"Pe baza modelului soarecilor de laborator infectati cu virusul Nilului de vest, stim deja ca cea mai probabila cauza de encefalita a fost patrunderea virusului prin bariera hematoencefalica si apoi infectarea cerebrala." spune Diamond. "Dar contrastul epidemiologic ne-a sugerat ca ar putea exista un alt mecanism fundamental de infectie, in afara de paralizie."
In experimentele conduse de Melanie Samuel, studenta in laboratorul dr. Diamond, cercetatorii au descoperit ca virusul Nilului de Vest s-ar putea raspandi in orice directie, in lungul ramurilor neuronale din culturi. Samuel a folosit un microscop electronic pentru a observa virusul in drumul sau pe ramurile nervului, in capsule mici numite vezicule. Cercetatorii au descoperit de asemenea ca celulele nervoase infectate eliberau virusi.
Pentru a testa rezultatele la modelele animale, cercetatorii au folosit o sutura, pentru a izola nervul sciatic la hamsteri. Apoi au injectat virusul Nilului de vest direct la nivel nervos, fie deasupra suturii, fie dedesubtul acesteia. Animalele carora le fusese facuta injectia dedesubtul suturii au facut encefalita, in timp ce animalele carora le-a fost facuta injectia deasupra suturii au facut si encefalita si paralizie, pentru ca virusul a putut sa urmeze traiectul nervului sciatic de la nivelul sistemului nervos central.
Sansele unui pacient infectat cu acest virus si netratat, care a facut paralizie flasca, pot fi determinate si prin aruncarea unor zaruri, spune Diamond. Pentru a patrunde bariera hematoencefalica si a produce encefalita, este nevoie ca niveluri crescute de virus sa fie concentrate in sange. La pacientii in varsta sau la imunodeprimati, acest virus este capabil sa se replice liber in zone precum pielea sau sistemul limfatic, aducand copii in plus ale virusului in sange.
"Paralizia poate sa nu aiba nevoie de niveluri crescute virale pentru a aparea." mai adauga el. "Ceea ce se poate intampla este ca, in cazul in care un tantar te ciupeste, si virusul este capabil sa se multiplice in vecinatatea unui nerv, pana cand sistemul imun reuseste sa indeparteze infectia cutanata, o cantitate infima de virus sa fie deja in drum spre nervii spinali. Daca nu ai un sistem imun robust, acesta nu va reusi sa indeparteze infectia in timp util si se poate ajunge la paralizie."
Cand cercetatorii au injectat anticorpi terapeutic, o zi dupa infectare, acestia au blocat si paralizia si encefalita. Anticorpii, creati la Universitatea Washington si Macrogenics Inc., au primit licenta pentru comercializare si folosire in etste clinice pe subiecti umani.
"Stiam deja ca anticorpii pot opri aparitia encefalitei." observa Diamond, in laboraor caruia au fost creati pentru prima data anticorpii. "Nivelele anticorpilor din sistemul nervos central sunt relativ mici, compariate cu restul organismului, dar sunt destul de ridicate pentru a bloca paralizia."
Planurile lui Diamond urmeaza studiile, pentru a vedea la cat timp dupa infectare pot fi injectati anticorpii si a-si pastra efectele protectoare impotriva paraliziei. El mai vrea sa vada si daca virusul se deplaseaza singur de-a lungul fibrei nervoase, sau daca este pur si simplu impins de aceasta.
www.news-medical.net
| < Anterior | Urmator > |
|---|
