MedicalStudent.ro

Wednesday
Feb 08th
Text size
  • Increase font size
  • Default font size
  • Decrease font size
Home Noutati in medicina Boli infectioase Rolul unei bacterii mortale in lupta impotriva cancerului si a HIV

Rolul unei bacterii mortale in lupta impotriva cancerului si a HIV

Evaluare articol: / 7
Cel mai slabCel mai bun 

Biotehnicienii au sperante mari ca o bacterie care poate duce la intoxicatii alimentare ar putea creste imunitatea organismului asemenea vaccinurilor impotriva bolilor mortale. Aceasta bacterie este Listeria, o bacterie periculoasa care contamineaza legumele si carnea.

 

Infectiile cu Listeria produc decesul a aproximativ 500 de oameni in SUA si intoxicatii serioase a aproximativ 2000 de oameni. Femeile insarcinate sunt de aproximativ 20 de ori mai susceptibile la infectie. Prin urmare poate parea surprinzator ca cercetatorii vor sa administreze aceasta bacterie, Listeria monocytogenes, la bolnavii de SIDA si cancer.

Acest fapt devine probabil deoarece Listeria creeaza un raspuns imun puternic al organismului. Cercetatorii in medicina incearca sa profite de acest lucru prin crearea unei versiuni modificate de Listeria care este mai putin periculoasa, intareste sistemul imunitar si are capacitatea de a patrunde in tumori. Odata ce intra in tumora, scopul acestei bacterii modificate este sa dea ‘lumina verde’ sistemului imunitar sa distruga formatiunea cu acuratete extrema.
”Cand ai de-a face cu cancerul, iti doresti un raspun autoimun si Listeria stimuleaza aceste raspuns’, afirma John Rothman, vicepresedintele dezvoltarii clinice de la Advaxis, care lucreaza la un vaccin ce are la baza Listeria, Lovaxin C.

Cei de la Advaxis au testat siguranta vaccinului pe perioada 2005 – 2007 pe 15 femei cu cancer cervical progresiv, recurent sau avansat, femei la care se incercase anterior un tratament cu chimioterapie, radioterapie si chirurgie, insa fara succes. Femeile au avut simptome care includeau durere de cap, febra si frisoane, pe care Rothman le atribuie rapunsului imun al organismului, facut sa lupte impotriva infectiei cu Liseria.

Compania a ajuns la concluzia ca pacientii au tolerat in general bine Lovaxin C, raspunsul depinzand de taria dozei administrate. O cantitate prea mare de vaccin a dus la aparitia febrei ridicate si scaderi semnificative ale presiunii sangvine. Cu toate acestea rezultatele obtinute sunt incurajatoare, afirma Rothman.

Compania a anuntat ca asteapta sa se inceapa faza a doua a testarilor Lovaxin C in aceasta vara pentru tratamentul neoplaziei cervicale intraepiteliale, caracterizata de o crestere excesiva de celule din cervix cauzata de virusul papiloma uman, virus transmis pe cale sexuala care poate duce la cancer cervical invaziv daca nu este diagnosticat corespunzator si daca este lasat netratat. Advaxis doreste de asemenea sa testeze eficienta medicamentelor in combaterea cancerelor de cap si gat.

Cercetatorii din cadrul acestei firme nu sunt singurii care s-au gandit sa faca din Listeria un vaccin eficient. Aceasta idee dateaza din 1990 cand microbiologii Yvonne Paterson si Daniel Portnov au demonstrat ca acest virus se replica in citoplasma celulelor gazda si ca poate migra dintr-o celula in alta.

Una dintre problemele legate de Listeria este legata de faptul ca desi se reproduce lent in organismul pacientului, poate fi periculoasa pentru suferintele acestuia deoarece sistemul imun este deja compromis, afirma Darren Higgins, profesor de microbiologie la Harvard care a realizat propriile lui experimente pe Listeria pentru a gasi o varianta genetica ce simuleaza sistemul imun dar care nu se reproduce in organism. Acesta este o problema cheie la pacientii cu HIV si la cei care au facut chimioterapie, care distruge de asemenea sistemul imun.

Alte companii incearca realizarea unui vaccin care contine Listeria, in forma moarta, si deci incapabila sa se reproduca, dar capabila sa stimuleze sistemul imun.

‘Marea ingrijorare cu privire la Listeria este ca aceasta poate produce listerioza la pacientii cu sistemul imunitar scazut. Multe bacterii vii cu actiune atenuata introduse intr-un vaccin au abilitatea de a deveni din nou periculoase », afirma Tom Dubensky, cercetator al companiei Anza.

Higgins, cercetator imunolog al Chiles Research Institute si Portland VA Medical Center a scris un articol, Proceedings of the National Academy of Sciences USA in care descria folosirea unei variante de Listeria cu actiune slabita pentru a vaccina maimute cu o doza mai mare a bacteriei.

A functionat: ‘Studiile noastre pe Listeria au demonstrat potentialul de a genera variante genetice de bacterie care pot fi eficiente si in acelasi timp sigure atat pentru indivizii sanatosi cat si pentru cei cu imunitatea compromisa’, a afirmat el, referindu-se la pacientii cu HIV sau care au trecut prin chimioterapie.

Higgins afirma ca Listeria poate fi folosita pentru a realiza vaccinuri improvizate si pentru alte boli decat pentru cancer si HIV, atat timp cat cercetatorii isi pot da seama care sunt tintele impotriva carora trebuie sistemul imun sa lupte.

Unul dintre aspectele pozitive ale acestei bacterii este ca poate ajuta sistemul imun sa lupte impotriva virusurilor in interiorul celulelor, o problema pentru vaccinuri, deoarece Listeria traieste in celule, in loc sa circule prin fluxul sangvin.
Pana acum, totusi, eficienta Listeriei ca parte componenta a vaccinurilor impotriva cancerului sau HIV ramane neaprobata.


www.sciam.com


Publicat de :
Teodor Ana
Puncte: 0
 

Comentarii (0)

Subscribe to this comment's feed

Scrie comentariu

smaller | bigger
security image
Scrie caracterele din imagine

busy
 

Din aceeasi categorie:

Bacterii mari care contin mii de copii ale genomului propriu

Desi pare un caz ciudat, cercetatorii au descoperit ca o bacterie unicelulara poate contine zeci de mii de copii ale propiului genom. Descoperirea aduce un nou record la capitolul de numar de copii ale unui genom, raportat la o celula, dar deasemenea mai aduce in lumina o alta intrebare: care ar fi avantajul detinerii unui asemenea numar imens de copii ale unui genom ?

Totalitatea genelor unei specii alcatuiesc genomul speciei respective. De exemplu genomul uman are o secventa de 3.2 miliarde de perechi de baze.

Numarul de copii ale propiului genom variaza in fiecare celula, odata cu specia. Majoritatea bacteriilor au doar o singura copie; majoritatea celulelor din corpul uman contin doua asemnea copii. Plantele sunt cunoscute privind promiscuitatea lor din acest punct de vedere, “culegand” noi copii ale genomului, apoi pierzindu-le din nou, intr-un ciclu care poate avea loc de nenumarate ori in evolutia istorica a unei plante. “Ai putea sa crezi ca aceasta este o amprenta a vietii, genomul fiind stabil din punct de vedre al marimii,” spune Sally Otto, biolog la University of British Columbia in Vancouver – Canada. “Deci este intr-adevar remarcabil ca organismele variaza asa de mult, din punctul de vedere al numarului de copii ale genomului propiu detinute,” adauga ea.

Pana acum, recordul din acest punct de vedere il detinea o bacterie – Buchnera aphidicola – care se gaseste in afide (subordin de insecte homeoptere cuprinzand paduchii de plante mici – sfecla de zahar – cu forme aripate sau nearipate Aphidinea), cu o medie de 120 de copii ale genomului. Dar Esther Angert de la Cornell University in Ithaca – New York, si echipa sa au descoperit ca Epulopiscium, bacterie care traieste in intestinul unor pesti din ordinul Perciformes (unicornfish), contine pana la 200.000 de copii ale propiului genom.

Epulopiscium poate avea pana la 600 de micrometri in lungime – mult mai mare decat majoritatea bacteriilor. Forma corpului bacteriei este asemanatoare unei tigari. Escherichia coli, bacterie cunoscuta ca traind in intestinul uman, are aproximativ 1 micrometru in lungime. “Ar putea incapea cu usurinta un milion de celule ale E. coli in Epulopiscium,” spune Angert.

Gigantismul este de obicei un dezavantaj pentru bacterii, deoarece ele nu detin sisteme sofisticate de hranire asemeni celulelor eucariote. In schimb, bacteriile isi preiau nutrientii prin difuziune simpla de-a lungul membranei celulare. Deoarece o bacterie mare ar avea un raport scazut al suprafetei fata de volum, rata de preluare a nutrientilor ar fi prea mica pentru a-i permite supravietuirea. Celulele bacteriilor mari pur si simplu ar muri.

Dar fiind mare, ai si avantaje, in defavoarea pradatorilor. Epulopiscium este prea mare pentru a fi atacata de alti agenti patogeni, cum ar fi bacteriofagul. Angert crede ca aceasta colectie extravaganta de copii ale genomului, intalnita la Epulopiscium ar putea fi o cale de a se bucura de avantajele dimensiunii mari, fara dezavantajele modului de hranire. Ea presupune ca aceste copii sunt aranjate intr-un sistem chiar sub membrana celulara bacteriana. Acest aranajament ar presupune ca celula ar putea ingloba nutrientii si alte molecule din mediul inconjurator, fara a mai astepta ca aceste molecule sa difuzeze prin membrana celulara.

“Daca ai astepta un semnal de la mediu inconjurator, bazandu-te doar pe difuziune, ar dura foarte mult,” spune Anger. “Ar fi foarte dezavantajos. Acest lucru deschide acea usa ce permite celulei sa cresca, si nu permite difuziunei sa ii limiteze volumul,” adauga ea. Avand asa multe copii ale genomului creste desemenea rata de producere a ARN-ului si proteinelor de la nivelul genelor, o ipoteza agreata de microbiologul Hank Siefert de la Northwestern University in Chicago – Illinois – care spune ca un asemenea sistem ar putea ajuta aceasta bacterie sa supravietuiasca in ciuda marimii destul de mari.

Dar, totusi Epulopiscium nu este cea mai mare bacterie cunoscuta pana acum. Thiomargarita namibiensis, numita astfel datorita formei rotunde a perlelor de sulf, poate creste pana la 800 micrometri. Pana acum nimeni nu a determinat numarul copiilor genomului propiu din aceasta bacterie, dar cercetatorii au observat ca bacteria contine o structura mare centrala numita vacuola, care este plina cu lichid. Aceasta vacuola ocupa aproximativ 98 % din volumul celular al T. namibiensis, impingand partile metabolice active ale celulei catre exteriorul membranei celulare.

La Epulopiscium pe de alta parte, continutul celular central este deasemenea activ, si necesita un supliment de nutrienti si proteine. Necesita o investitie serioasa de energie pentru a mentine activ acest sistem, dar mediul intern oferit de pestii din ordinul Perciformes ar putea favoriza acest stil de viata, spune Seifert.

Bibliografie:

1. www.nature.com
2. Wikipedia – enciclopedia libera
3. Notiuni despre gene si ADN – Editura Aquila

Banner
Banner

Anunturi Google

Parteneri Media - Recomandari Congrese

Slimexpo

Personalitati

 

Prima femeie neurochirurg – istoria unei vieţi citite în mâini delicate si puternice

„Toată viaţa am fost numai pe fugă, nu ştiu să merg aşa...”- astfel debuta fieca...

 

Victor Babes

La 19 octombrie 1926, la Bucuresti, s-a stins unul dintre cei mai mari savanti romani, Vic...

 

Thoma Ionescu

Asadar, Thoma Ionescu(1860-1926) fost profesor – lector de anatomie al facultatii de med...

 

Mina Minovici

Intors in tara, a inaugurat in 1892, cu mari eforturi, un instituit medico-legal care ulte...

 

Dimitrie Bagdasar si dragostea pentru Neurochirurgie

‘Dr. Sofia Ionescu isi aminteste scena finala, a despartirii. Era la inceputul verii lui...
Diploma excelenta
We comply with the HONcode standard for trustworthy health
information:
verify here.

Concurs: Dincolo de cursuri

Concurs MedicalStudent.ro

Farm.ro