Sheldon Cohen, cel care a descoperit aceasta legatura, psiholog la Universitatea Carnegie Mellon,a luat in considerare, alaturi de colegii sai Denise Janicki-Devers si Gregory E. Miller, mecanismele biologice si comportamentale prin care stresul contribuie la aparitia bolilor si a analizat rezultatele sutdiilor care au examinat daca stresul joaca un rol in aparitia depresiei, a bolilor cardiovasculare, a bolii SIDA si a cancerului.
Aceste studii dezvaluie ca stresul joaca un rol in declansarea sau inrautatirea depresiei si a bolilor cardiovasculare si in accelerarea progresiei SIDA. “Stresul creste riscul dezvoltarii unei boli, dar asta nu inseamna ca, doar din cauza faptului ca esti expus la factori de stres, te vei imbolnavi”, precizeaza Cohen.
Conform spuselor autorilor, cea mai solida dovada ca stresul contribuie la aparitia bolilor vine din cercetarile despre depresie, ceea ce demonstreaza ca stresul este asociat cu debutul depresiei precum si cu revenirea bolii la pacientii care s-au recuperat. Cohen afirma ca, in special, unele tipuri de stres sunt principalele vinovate in aparitia depresiei si anume factorii de stres sociali, cum ar fi divortul si decesul unei persoane indragite.
Depresia este, de asemenea, des intalnita printre oamenii care au fost diagnosticati cu boli grave, sugerand ca boala fizica insasi este un eveniment stresant care poate duce la depresie. Pe de alta parte, stresul cronic – cum ar fi stresul intalnit in fiecare zi la serviciu – contribuie la aparitia bolilor cardiovasculare cum ar fi boli coronariene, o relatie evidentiata clar in sutdiile medicale, afirma Cohen.
Rezultatele cercetarii asupra relatiei dintre stres si SIDA au fost cel mai putin evidentiate, dar din anul 2000, tot mai multe studii au demonstrat ca exista o legatura intre stres si progresia bolii SIDA. Cohen afirma ca impactul stresului a devenit mai evident in anii recenti datorita regimului complex si solicitant pe care pacientii cu SIDA il urmeaza. El declara ca stresul ar putea influenta abilitatea lor de a urma tratamentul care li s-a prescris si ca schimbarile produse in sistemul nervos autonom cauzate de stres pot contribui la progresia bolii influentand replicarea virusului HIV.
“Pacientii au o rata diferita a progresiei infectiei cu HIV. Unii nu prezinta simptome pe intervale de timp mari si raspund bine la tratamentul medical, in vreme ce altii progreseaza rapid spre debutul bolii si sufera numeroase complicatii si infectii oportunistice. Stresul poate fi responsabil pentru unele din aceste progrese diferite ale bolii SIDA”, declara cercetatorii.
Cum cauzeaza si contribuie stresul in mod exact la aparitia bolii este o intrebare de un mare interes pentru cercetatori. Cohen spune ca exista doua cai posibile. Una este cea comportamentala – oamenii stresati au un somn neodihnitor si au o sansa mai mica de a face exercitii. Ei adopta un regim alimentar sarac, fumeaza mai mult si nu sunt compatibili cu tratamentul medical. Stresul declanseaza de asemenea un raspuns a sistemului endocrin care elibereaza hormonii ce influenteaza multe alte sisteme biologice, inclusiv sistemul imunitar.
“Efectele stresului asupra reglarii proceselor imune si inflamatorii au potentialul de a influenta depresia, bolile infectioase, autoimune si a arterelor coronare si cel putin unele cancere”, declara autorii. Studiile asupra rolului stresului asupra cancerului nu au avut rezultate consistente. Cercetatorii care studiaza influenta stresului asupra progresiei cancerului infrunta numeroase piedici, conform spuselor dr.Cohen si colegilor sai. Cancerul poate trece nediagnosticat pe o perioada mare de timp si progresia sa este dificil de masurat cu multa precizie. Exista multe tipuri de cancer, si este posibil ca stresul sa le influenteze pe acelea facilitate de deteriorarile sistemului imunitar.
“Vom avea nevoie de studii aditoinale cu o rata de acoperire mai mare pentru cancerele inainte sa putem evalua rolul stresului in cancer”, afrima Cohen.
www.medicalnewstoday.com
| < Anterior | Urmator > |
|---|
