MedicalStudent.ro

Friday
Mar 29th
Text size
  • Increase font size
  • Default font size
  • Decrease font size
Home Editorial Publicatii CELULELE STEM, UNESCO si CERCETAREA PRIVIND CELULELE STEM: ASPECTE ETICE si LEGISLATIVE
Warning: get_object_vars() expects parameter 1 to be object, null given in /home/www/static/medicalstudent.ro/www.medicalstudent.ro/public_html/components/com_community/libraries/core.php on line 601

CELULELE STEM, UNESCO si CERCETAREA PRIVIND CELULELE STEM: ASPECTE ETICE si LEGISLATIVE

Evaluare articol: / 11
Cel mai slabCel mai bun 

Ce sunt celulele stem?
Celulele stem sunt acele celule care au abilitatea de a se transforma în cursul dezvoltării în mai mult de un singur tip de celule.

Această proprietate unică face ca celulele stem să fie ţinta a numeroase cercetări, dezbateri, punctul de plecare a numeroase tehnologii dar și o problemă bioetică majoră prin implicaţiile ştiinţifice, religioase, filosofice, etice pe care le-ar putea avea utilizarea lor asupra omului şi asupra viitorului omului.

Comisia Internaţională de Bioetică a UNESCO, precum și Comisia de Bioetică a UNESCO România acordă în ultimul timp din ce în ce mai mult interes rezolvării acestei probleme aparente fără soluții momentane.

În acest sens, pe data de 27 februarie 2008 a avut loc în sediul Comisiei Naționale a României pentru UNESCO dezbaterea cu tema „Cercetarea privind celulele stem: aspecte etice și legislative”. Printre participanții la această consfătuire s-au numărat prof. dr. Constantin Bogdan, președintele Comisiei de Bioetică UNESCO România, dr. Mircea Panait, președintele Comisiei de bBioetică INCDMI Cantacuzino, preot prof. dr. Emil Moraru, reprezentant al Arhiepiscopiei Romano – Catolice București, Ioana Ispas, consilier pe probleme de bioetică ANCS, preot prof. dr. Vasile Răducă, secretar general Comitetul de Bioetică al Patriarhiei Române, dr. Alexandra Burlacu, de la INCDP Simionescu, dr. Stela Lerintiu, de la UMF Cluj-Napoca, Clinica Ginecologie I, Mariela Hăulică, de la OSIM.

Vom vorbi în continuare despre fondul științific al celulelor stem, despre posibilele aplicații pe care le-ar putea avea cercetarea pe acest tip de celule, vom trece în revistă punctele de vedere ale filosofilor dar și ale Bisericii, vom încerca să stabilim statutul embrionului uman și argumentele etice pro și contra în acestă dezbatere, vom prezenta opțiunile pe care le putem avea prin folosirea embrionilor umani pentru ceretarea pe celule stem embrionare și vom încheia cu o serie de concluzii generale care ar putea fi un ghid pentru cercetătorii din acest domeniu.

De asemenea vom trece în revistă pe parcursul acestei dezbateri scrise câteva dintre lucrările prezentate la consfătuirea de bioetică și genetică de la CNR UNESCO din 27 februarie. Trebuie menționat aici că prezentările participanților la această reuniune pe tema cercetării privind celulele stem au fost variate și au cuprins diverse teme. Amintim aici cercetarea privind celulele stem și UNESCO, legislația națională și internațională în domeniul cercetării privind celulele stem, aplicații legate de celulele stem – ce este și ce nu este brevetabil în biotehnologii, considerații etice legate de fertilizarea in vitro. De asemenea au mai fost prezentate problemele legate de statutul embrionului, moralitatea experimentelor pe celule stem embrionare umane, aspectele practice ale evaluării etice a proiectelor europene de cercetare în domeniul celulelor stem și aspectele etice privind obținerea acordului de utilizare în cercetare a surplusului de material biologic. Vom observa mai târziu că au fost surprinse prin lucrările la această consfătuire toate punctele cheie ale problemei reale și arzătoarea a cercetării pe celulele stem embrionare.

Fondul științific al celulelor stem
Cum spuneam, celulele stem sunt celule cu proprietatea de a se putea transforma în mai mult de un singur tip de celule. Ele pot fi totipotente, pluripotente sau multipotente.

Celulele stem totipotente sunt celulele embrionului timpuriu și se pot transforma în toate tipurile de celule necesare pentru a asigura funcțiile organismului. Celulele stem pluripotente (liniile de celule stem embrionare) sunt de asemenea capabile să se dezvolte în majoritatea tipurilor celulare dar singure nu pot asigura funcționarea organismului și deci viața. Celulele stem multipotente au de asemenea abilitatea de a se transforma într-o serie limitată de tipuri de țesuturi. Acest ultim tip de celule stem pot fi găsite și în corpul uman ajuns la maturitate (de exemplu celulele din măduva osoasă care pot da naștere la toate seriile de celule sanguine dar în același timp și la celule hepatice sau miocardice).

Celulele stem embrionare pot proveni direct din embrion în stadiul de preimplantare a dezvoltării sale. Extracția în sine va avea ca urmare directă tocmai blocarea posibilității respectivului embrion de a se dezvoltare prin implantare în uter. Cu alte cuvinte existența embrionului va lua sfârșit odată cu extragerea celulelor.

Celulele stem embrionare pot fi menținute viabile în mediu artificial și vor prolifera mai mult sau mai puțin indefinit. Mai mult, previziunile viitorului geneticii ne spun că va fi posibil să dezvoltăm aceste celule în anumite tipuri de țesut care să devină mai târziu în stadiul evolutiv celule sau țesuturi ”de rezervă”.

Posibilele aplicații ale cercetării pe celule stem embrionare.
Numeroși oameni de știință au afirmat că beneficiile pe care le-ar putea aduce acest tip de cercetare umanității sunt extrem de importante și dacă ne lăsăm puțin imaginația să se joace putem să ne dăm și noi seama de incredibilele posibilități și porți care s-ar putea deschide în lumea medicală odată cu dezvoltarea cercetării pe celule stem embrionare.

Riscul incompatibilității de organ în cazul persoanelor care au suferit un transplant ar putea fi evitat prin prepararea celulelor stem din ”embrioni” creați prin transfer nuclear (transferul unui nucleu din celulele proprii ale pacientului). Acest procedeu a fost numit de unii cercetători ”clonare terapeutică”.

Dar cum nimic nu este perfect, există și anumite riscuri ale acestei noi tehnologii. Ca exemple ar fi proliferarea necontrolată a celulelor transplantate sau transmiterea agenților infecțioși.

Revenind la beneficii, cercetarea pe celule stem embrionare ar putea provoca revoluții în multe ramuri ale medicinii, prin posibila descoperire a tratamentelor diferitelor afecțiuni care în acest moment sunt în mare parte incurabile.
În cazul bolilor sistemului nervos, cum ar fi Parkinson, Alzheimer, scleroza multiplă precum și alte afecțiuni neurodegenerative, rezolvarea ar putea apărea prin înlocuirea celulelor nervoase pierdute sau deteriorate cu țesuturi dezvoltate în laborator derivate din liniile celulare embrionare stem. Ar putea fi posibil transplantul de neuroni care să pătrundă în creier sau să producă diferiți neurotransmițători care lipsesc. De asemenea ar putea fi posibil și transplantul de celule gliale. În clinică, tratamentul pacienților care suferă de boala Parkinson s-a efectuat la o scală limitată prin transplantul de celule din creierul fetal.

Celulele musculare cardiace distruse în timpul unui infarct miocardic ar putea fi înlocuite cu celule musculare netede cardiace produse prin diferențierea in vitro a celulelor stem embrionare.

În cazul afecțiunilor oaselor și cartilajelor, boli precum osteoartrita ar putea fi corectate prin inserarea de celule care ar putea repara porțiunea cu probleme. De asemenea, osul lipsă (în urma traumelor sau intervențiilor chirurgicale) ar putea fi înlocuit de celule ososase nou generate.

În tratamentul cancerului, măduva osoasă, care este folosită astăzi în transplantul de sânge și celule cu rol în imunitate (parte a tratamentului cancerului care permite folosirea mai intensivă a medicamentelor citotoxice), ar putea fi înlocuită în mod eficient cu injecții de celule stem hematopoietice derivate din celule stem embrionare cu potențial imunogenetic definit sau autologe pacienților. Această metodă cu efecte benefice directe asupra imunității ar putea de asemenea fi extrem de utilă și în tratamentul imunodeficiențelor de tip SIDA sau bolilor imune cum sunt lupusul eritematos sistemic sau scleroza multiplă.

În condițiile în care xenotransplantul și implantarea de celule producădoare de insulină din insulele pancreatice au întâlnit reacții limitate, existând probleme majore de siguranță publică mai ales în cazul xenotransplantului, cultivarea de celule ale insulelor β pancreatice derivate din celule stem embrionare ar putea fi o soluție salvatoare în situația actuală de lipsă de țesut transplantabil și pentru problemele ce țin de incompatibilitatea de organ în cazul pacienților diabetici.

Filosofii și clerul
Fiecare ființă, fiecare persoană este unică. Deci cum și cu ce drept să folosim embrionii, care au acest potențial extraordinar de a se transforma într-un OM UNIC, în scopul cercetării? Aceasta este problema pe care filosofii moderni o au de rezolvat. Pentru cercetarea pe embrioni umani stau ca argumente în primul rând incredibilele beneficii pe care le-ar putea aduce aceasta în tratamentul tuturor afecțiunilor pe care le-am descris mai sus. Cu alte cuvinte, nu este sigur dacă este etică această cercetare, dar cu siguranță este nevoie de ea.

În același timp, o contribuție majoră în această dezbatere o aduc opiniile diferitelor religii, opinii care variază în funcție de statutul embrionului uman în diferitele culturi și confesiuni. Unele consideră posibilă utilizarea embrionului în scopuri terapeutice sau de cercetare, în timp ce altele consideră inacceptabilă folosirea embrionului uman în astfel de scopuri.
În religia islamică, vârsta la care embrionul „capătă suflet” este de 40 de zile de la fertilizare, deci în perioada de dinainte de atingerea vârstei de 40 de zile ar putea fi acceptată folosirea embrionului în scopuri terapeutice sau în cercetare.

Din punctul de vedere al creștinilor protestanți, statutul uman este stabilit după dobândirea treptată a anumitor calități, calități care ar putea să nu fie prezente la embrionul timpuriu, fapt care ar permite cercetarea pe embrioni și folosirea lor terapeutică.

Iudaismul spune că statultul de om nu este prezent în momentul fertilizării, ci se dobândește după o perioadă de dezvoltare post-implantare. De asemenea, embrionul în afara pântecelui mamei nu are statut de ființă, decât atunci când părinții își exprimă dorința de a avea copil, fapt ce ar putea înlesni utilizarea embrionilor care nu prezintă potențial de implantare și deci de viață.

Cea mai vehementă opinie contra folosirii embrionilor în scopuri terapeutice sau pentru cercetare o are Biserica Romano-Catolică?. Această opoziție se datorează percepției că omul își capătă statutul de ființă umană în momentul fertilizării, deci embrionul este considerat ființă umană și i se conferă toate drepturile inclusiv dreptul la viață. Viața fiecărui embrion este sacră și în concluzie nu este permisă sub nici o formă utilizarea embrionilor supranumerari în scopuri terapeutice. Papa Ioan Paul al II-lea spunea că „cercetarea pe celule stem embrionare este în aceeași categorie cu avortul, eutanasia sau orice altă formă de atac asupra unei vieți nevinovate”.

Argumente etice – statutul embrionului uman
Toate argumentele pro și contra cercetării pe celule stem embrionare au fost în jurul unei probleme centrale: ce este embrionul? Variantele de răspuns la această întrebare capitală sunt două: embrionul este o ființă umană - și în această situație dezbaterea poate lua sfârșit deoarece la fel ca orice ființă umană embrionul va avea legi care să-l protejeze; sau, embrionul este doar o grămadă de celule – variantă în care din nou această discuție este de prisos având în vedere libertatea totală pe care ar putea-o avea oamenii de știință în cercetarea pe celule stem embrionare.

Și deși ne-am dori ca de această dată regula să nu fie respectată, vorbele din străbuni par a fi enervant de actuale – adevărul este undeva la mijloc și din păcate asta nu ne poate ajuta cu nimic…

Cum spuneam – problema o reprezintă statutul embrionului. Dar de ce atâtea discuții pentru o grupare de celule (și aici vom vedea și de ce nu este deloc simplă treaba bioeticienilor)? Pentru că nu este un grup de celule ca oricare alt grup de celule – este un grup de celule cu proprietatea extraordinară de a se dezvolta într-un organism uman unic complet funcționabil și total diferit față de entitatea din care s-a format. Tocmai acest potențial biologic al embrionului de a se transforma într-o ființă umană îl face tema atâtor discuții în contradictoriu. Întrebarea cheie în această situație de mijloc este: trebuie inclus embrionul uman cu deplinătatea drepturilor în comunitatea morală care cuprinde oamenii și doar pe ei?

Și cum clericii de diferite confesiuni au diferite opinii în funcție de poziția adoptată de diversele religii, la fel și filosofii și bioeticienii au diferite păreri cu referire la statutul embrionului uman în funcție de filosofia după care se ghidează.
Un punct de vedere este acela că apartenența la comunitatea umană începe odată cu fertilizarea ovulului de către spermatozoid, moment din care organismul primitiv – embrionul – are o identitate pe care o va purta pe tot parcursul dezvoltării sale ca și infant, copil și până la definitivarea devenirii sale ca om.

O părere interesantă vine din partea altor grupuri de filosofi care afirmă că putem numi o entitate „om” condiționând aparteneța sa la comunitatea umană cu capacitatea de a experimenta tocmai acele lucruri care dau sens și valoare vieții însăși.

Din punctul de vedere biologic, individualitatea personală poate fi atribuită embrionului doar după ziua din dezvoltarea sa timpurie în care diviziunea în gemeni nu mai este posibilă (până la 13 zile după fertilizare).

O altă mare problemă a dezbaterii o reprezintă potențialul embrionului. Tocmai acel potențial extraordinar și unic despre care aminteam mai sus de a deveni o persoană chiar dacă embrionul în sine nu este încă o persoană. Cu alte cuvinte, embrionul uman are două motive pentru care ar trebui să fie protejat: statutul său contestat de ființă umană și potențialul său de a deveni o ființă umană, chiar dacă este sau încă nu una. Și dacă în cazul statutului există din plin argumente pro cercetării pe celule stem embrionare, capacitatea embrionului de a se dezvolta într-un om care cu siguranță va fi unic pune probleme mari mai ales bioeticienilor. Și asta din cauză că este greșit să distrugi un embrion înainte de a-și duce la bun sfârțit scopul său atât de spectaculos care este viața umană. Există evident și opinii care să contrazică cele tocmai spuse și anume acelea că potențialul de a deveni ceva nu trebuie echivalat cu ceea la care trebuie să se ajungă. Dacă nu acordăm nici un fel de drepturi spermatozoidului sau ovulului cu toate că sunt componentele zigotului, care va deveni embrion și apoi făt, de ce atunci să dăm statut uman embrionului?

Dacă ne gândim la vechea problemă a oului și a găinii, întrebarea aici n-ar fi cine a fost primul, ci mai degrabă dacă ar fi etic să spargem oul când el are potențialul de a deveni găină. Și dacă la această problemă rezolvarea ar fi de ordin gastronomic, când vine vorba de specia umană, gravitatea situației este critică. Și ar mai fi o problemă – cea a embrionilor rezultați prin fertlizarea in vitro: ei nu vor fi implantați în uter și deci nu au potențial de a deveni om. În aceeași categorie intră și embrionii rezultați prin transfer nuclear care nu vor fi implantați în scopul de clonare umană.

Folosirea embrionilor umani pentru cercetare pe celule stem embrionare

Și dacă ne gândim la controversele tocmai descrise de mine cine altcineva să găsească soluții la această problemă decât Comisia Internațioanlă de Bioetică ?. În legătură cu cercetarea pe celule stem embrionare bioeticienii s-au hotărât asupra a trei opinii, toate inteligibile etic și susceptibile unor discuții mai aprofundate: poziția potrivit căreia folosirea embrionilor umani pentru derivarea celulelor stem embrionare nu este etică, opinia care susține că este acceptabilă această tehnică din punct de vedere etic doar pentru anumite scopuri medicale și sub supraveghere strictă și puntul de vedere care afirmă că luând în considerare numeroasele riscuri care apar odată cu acest tip de cercetare și posibilele implicații etice, cercetarea pe celule stem embrionare ar trebui interzsisă.

Dacă se consideră că cercetarea pe celule stem embrionare este posibilă din punct de vedere etic, Comisia Internațională de Bioetică a dispus o serie de considerații etice care trebuie să fie urmate.

Există mai multe surse de embrioni, care atrag de la sine o serie de discuții etice: embrionii rezultați în urma fertilizării in vitro cu scopul de a fi implantați în uter – ceea ce îi conferă statutul de precursor al unei ființe vii și deci nu ar trebui sub nici o formă oprit din atingerea scopului pentru care a fost creat; embrionii supranumerari, creați inițial in vitro tot pentru a fi implantați în uter – sunt embrioni fără viitor, ceea ce ar face posibilă utilizarea lor în scop terapeutic sau pentru cercetare; embrionii obținuți în urma fertilizării oocit – spermă în scopul cercetării sau dezvoltării de linii celulare stem și „embrionul” creat prin transferul nucleului unui donor într-un oocit denucleat – aceste ultime două tipuri de embrioni, fiind formați special pentru cercetare, necesită discuții suplimentare.

Aceste discuții sunt bine înțeles de ordin etic și se referă la aceleași două proprietăți ale embrionului uman: statutul său și abilitatea sa de a se transforma într-o persoană. Doar că în această situație, a embrionilor creați pentru cercetare pe celule stem embrionare, problema se complică tocmai din cauză că, făcând referire la statutul acestor embrioni, ei nu au avut niciodată vreun fel de viitor ca ființă vie. Cu alte cuvinte dacă scopul embrionilor umani este să dea naștere la viață, scopul acestor tipuri de embrioni creați artificial este știința.

Împotriva folosirii acestei categorii aparte de embrioni pentru cercetare și terapie stă conceptul de respect pentru viață și mai ales pentru viața umană, în conformitate cu care dacă prețuim viața și oamenii, atunci ar trebui să prețuim toate manifestările corpului uman. Tocmai această dragoste de viață și de oameni vine ca argument pentru cercetarea pe acest tip de celule stem embrionare și folosirea în acest sens a acestui tip de embrioni. Și deși este oarecum anormal ca aceeași idee filosofică să fie și pro și contra într-o situație, în acest caz, deși nu este etic să distrugem ceva ce poate deveni o viață și nu orice fel de viață, un om, beneficiile pe care le poate aduce cercetarea pe celule stem embrionare pentru umanitate în general ne provoacă să găsim soluții imediate și poate de ce nu să alegem acele cazuri excepționale care să împace pe toată lumea.

O categorie specială este cea a embrionilor creați prin transfer nuclear în scopul derivării celulelor stem. Această tehnică este o formă de clonare, dar nu este clonare reproductivă, având în vedere că acești embrioni nu urmează sub nici o formă de a fi implantați. Din acest motiv acest procedeu a fost numit și „clonare terapeutică” și aceste celule prezintă proprietatea de a fi compatibile cu celulele donorului nucleului, cu numeroase posibilități pentru transplantul autolog și rezolvări în cazul respingerii organului transplantat.

În cazul acestui tip de embrioni, care pare a fi una din acele situații excepționale, Comisia Internațională de Bioetică consideră acceptabilă din punct de vedere etic crearea „embrionilor” prin transfer nuclear în sensul producerii de celule stem embrionare cu scopuri terapeutice. Implantarea embrionilor astfel creați este interzisă în conformitate cu Declarația Univesală a Drepturilor Omului și Genomului Uman. Problema etică ridicată în acest caz este alta, de asemenea gravă – transferul nuclear poate deveni primul pas spre clonarea reproductivă umană. Discuțiile rămân deschise și probabil că istoria ne va spune dacă ne-am descurcat bine sau nu…

Cert este că pentru a putea stăpâni o descoperire pe cât de impresionantă pe atât de periculoasă dacă este scăpată din mâini, trebuie stabilite anumite reguli și constrângeri foarte clare și care să fie urmate cu strictețe. În primul rând este necesar consimțământul din partea donatorilor materialului biologic și de asemenea este necesar ca cercetarea să se justifice prin beneficiile aduse umanității. Orice cercetare de ordin non-medical este cu siguranță total neetică, la fel și cercetare care continuă după depășirea stadiilor inițiale de dezvoltare embrionară. În concluzie, aplicațiile medicale ale cercetării pe celule stem embrionare trebuie să fie aplicații terapeutice bine identificate și nimic altceva. Și bine înțeles trebuie enunțat și evidentul, pentru a evita speculanții din toate colțurile, SUB NICI O FORMĂ DONAREA DE EMBRIONI UMANI NU TREBUIE SĂ FIE O TRANZACȚIE COMERCIALĂ, IAR ORICE FEL DE RECOMPENSĂ FINANCIARĂ TREBUIE EVITATĂ.

În concluzie

Cel mai dificil într-o dezbatere de acest gen, cu multe variante și argumente și aspecte și excepții, este finalul, momentul concluziilor. Și ca un efect logic concluziile unui șir lung de întrebări vor fi tot niște întrebări.

Grija principală a bioeticienilor este de a stabili statutul embrionului uman. Este embrionul ființă umană în deplinătatea drepturilor sau nu, și dacă da, de la ce vârstă? Sunt întrebări la care se răspunsul se lasă așteptat și compromisul pare greu de găsit.

O altă problemă este aceea că embrionul, indiferent de statutul său, are potențialul de a deveni o ființă umană, care este unică. Cum putem să folosim celulele stem embrionare fără a vătăma în nici un fel acest potențial?

Salvarea de ultimă oră pare a fi o nouă tehnică numită reprogramare directă, care realizează modificarea genetica prin rearanjarea ADN-ului unor celule adulte cu scopul creării de celule stem. Cercetătorii de la cele două universități implicate în acest studiu – Universitatea Kyoto și Universitatea Wisconsin-Madison folosesc celule recoltate din prepuțul unui nou-născut și celule tegumentare prelevate de la o femeie adultă. O descoperire formidabilă care ar putea face în viitor ca această dezbatere să nu-și mai aibă rostul.

Din punct de vedere legal, Comisia Internațională de Bioetică ne spune că fiecare țară, fiecare societate în parte are dreptul și îndatorirea de a se decide asupra problemelor etice cu care se confruntă, inclusiv cercetarea pe celule stem embrionare. De asemenea, trebuie să existe un proces continuu de educare și informare în acest sens și în același timp un dialog continuu în cadrul societății asupra problemelor etice ridicate de acest tip de cercetare.

În cazul în care este permis vreun tip de cercetare pe embrioni umani, trebuie avut grijă ca această cercetare să se deruleze în conformitate cu programul stabilit și după anumiți indici bine definiți. În orice fel de cercetare pe celule embrionare provenite din orice tip de embrioni, este obligatoriu ca donatorii de material biologic să fie în totalitate informați și cercetarea să aibă loc doar cu consimțământul lor informat.

Este îmbucurător sau poate – cine știe – înspăimântător faptul că sfatul Comisiei Internaționale de Bioetică este să se ia în considerare tehnologiile alternative de obținere de linii celulare embrionare stem de la surse compatibile genetic pentru cercetarea în clonarea terapeutică. Aceste celule stem embrionare pot fi celule stem adulte, prelevate de la un individ adult viu, și celule stem obținute prin transfer nuclear. Din nou trebuie specificat că transferul nuclear trebuie folosit doar pentru cercetarea terapeutică.

Și pentru că suntem oameni și îmi place să cred că respectăm oamenii măcar pentru incredibila creație reprezentată de corpul uman trebuie să amintesc în final respectul față de demnitatea umană în conformitate cu principiile Declarației Universale a Drepturilor Omului și a Declarației Universale a Drepturilor Omului și Genomului Uman. Să folosim știința pentru binele umanității și nu pentru binele individului…

Bibliografie
1. ”The use of embryonic stem sells in therapeutic research, Report of te IBC on the ethical aspects of human embryonic stem cell research”, Alexander McCall Smith and Michel Revel, International Bioethics Committee, United Nations Educational, Scientific and Cultural Organization, Paris, 6 Aprilie 2001
2. ”Cercetarea privind celule stem: aspecte etice și legislative - Agenda”, Comisia Națională UNESCO România, Autoritatea Națională pentru Cercetare Științifică, București, 27 februarie 2008
3. ”Progres în cercetare: celule stem «etice»”, Laurențiu Crăciunaș, www.contraboli.ro, 21 nov 2007

DR.RADU-IOAN URSU
Medic rezident anul I genetică medicală

Publicat de :
Andrei Popescu
Puncte: 2573
 

Comentarii (1)

Subscribe to this comment's feed
Sa facem o donatie. Daca pentru Ateneu a mers de ce nu si pentru asta.
0
Am putea face un fond national. O cheta. Eu vreau sa donez bani pentru a sustine aceasta echipa de cercetare. Sunt sigur ca unii sunt controversati si se va gasi mereu cineva sa zica: uite cine este asta, dar ma gandesc ca toti avem parinti care sufera de diferite boli, mai ales de inima si ar fi un miracol national daca ne-am stringe in jurul acestui proiect. Deci pe scurt, cum putem face o cheta nationala? Cat dracu sa ne coste 30 euro de fiecare ca am stringe juma de miliard. Sunt sigur ca uni ar da si mai mult.

Ce sunt nu stiu dar pare ceva destul de important. Ce îmi doresc: ca mai multi oamni sa se implice si sa vada daca chestia asta are viitor
stancu1234 , noiembrie 12, 2010

Scrie comentariu

smaller | bigger
security image
Scrie caracterele din imagine

busy
 
Banner
Banner

Anunturi Google

Personalitati

 

Prima femeie neurochirurg – istoria unei vieţi citite în mâini delicate si puternice

„Toată viaţa am fost numai pe fugă, nu ştiu să merg aşa...”- astfel debuta fieca...

 

Victor Babes

La 19 octombrie 1926, la Bucuresti, s-a stins unul dintre cei mai mari savanti romani, Vic...

 

Thoma Ionescu

Asadar, Thoma Ionescu(1860-1926) fost profesor – lector de anatomie al facultatii de med...

 

Mina Minovici

Intors in tara, a inaugurat in 1892, cu mari eforturi, un instituit medico-legal care ulte...

 

Dimitrie Bagdasar si dragostea pentru Neurochirurgie

‘Dr. Sofia Ionescu isi aminteste scena finala, a despartirii. Era la inceputul verii lui...
Diploma excelenta
We comply with the HONcode standard for trustworthy health
information:
verify here.

Concurs: Dincolo de cursuri

Concurs MedicalStudent.ro

Farm.ro