Dificultatea intalnita de cercetatori in cazul LDL native, provenite de la donatori umani, consta in greutatea obtinerii unor cantitati suficiente de lipoproteine din plasma donatorului. Din acest motiv cercetarile nu au dus la nici o finalitate remarcabila, desi descoperirile initiale fusesera promitatoare. Pana recent...
Intr-o lucrare scrisa de dr. Nikanjam nanoparticule sintetice LDL-like au fost “dresate” sa se comporte ca particulele de LDL naturale, legandu-se chiar si de receptorul pentru LDL al celulelor canceroase. Lucrarea a reprezentat punctul de plecare a numeroase studii de cercetare a acestor nanoparticule si a capacitatii remarcabile ale acestora sa se comporte atat de natural.
S-a descoperit de ceva timp ca receptorul pentru LDL (LDLR) este supraexprimat la suprafata membranara a celulelor canceroase, fapt ce explica fenomenul de sechestrare tumorala a LDL-colesterol plasmatice. Aceasta prezenta excesiva a receptorului se pare ca asigura substratul lipidic necesar celulelor canceroase pentru sinteza activa a membranelor, lasand pacientul cu o deficienta clara in numarul de particule de LDL plasmatice. Iar cercetatorii se bazeaza tocmai pe acest fenomen!
Odata introduse in corp LDL sintetice adsorb pe suprafata lor diverse proteine plasmatice, devenins microemulsii ce vor fi directionate spre tesuturile ce exprima pe suprafata celulara numerosi LDLR. Nanoparticulele de LDL sintetice se adsorb la suprafata celulelor canceroase iar moleculele trasportate sunt eliberate in interiorul celulei-tinta. Aceasta este mecanismul simplificat al transportului tratamentului chimioterapic folosind nanoparticulele sintetice insa lucrurile sunt mult mai complicate, incepand chiar de la sinteza in laborator a vehiculelor microscopice.
Marea problema a cercetatorilor e legata de apoB-100 – apolipoproteina de ale carei reziduri de aminoacizi se leaga covalent moleculele de fosfolipide. ApoB-100, cu peste 4500 de aminoacizi, reprezinta unul dintre cei mai mari monomeri cunoscuti. In plus, este aproape insolubila in solutii apoase, facand-o practic imposibil de utilizat in laborator.
Se fac studii ( Halbert & co., Pinheiro & co., Antharamaiah & co.) in incercarea de optimizare a nanoparticulelor si de eficientizare a sistemului lor de transport si de eliberare a substantelor transportate.
Desi cercetarile sunt la inceput perspectivele sunt promitatoare. Nu se poate inca prezice utilitatea acestor nanoLDL in viitor insa putem incepe cu speranta adusa in oncologie – pacientii cu cancer la colon, cancer prostatic, pulmonar sau de san prezinta toti nivele crescute ale receptorului de LDL. Ar putea chiar traversa bariera hematoencefalica...
Bibliografie
1. Mimicking Nature's Nanocarrier: Synthetic Low-density Lipoprotein-like Nanoparticles for Cancer-drug Delivery
2. Targeted drug delivery - information and news about Targeted drug delivery
3. LDL
4. Organic & Biomolecular Chemistry
| < Anterior | Urmator > |
|---|
