MedicalStudent.ro

Friday
Apr 26th
Text size
  • Increase font size
  • Default font size
  • Decrease font size
Home Noutati in medicina Neurologie si psihiatrie Reciclarea proteica - factor in neurodegenerare

Reciclarea proteica - factor in neurodegenerare

Evaluare articol: / 1
Cel mai slabCel mai bun 
Foarte multe boli neurologice sunt asociate cu existenta unor proteine cu structura alterata ce se acumuleaza in celulele nervoase, sugerand ca procesele de degradare proteica nu mai functioneaza corect.

Cercetatorii de la Universitatea din Pennsylvania au descoperit acum o legatura moleculara intre cele doi cai celulare majore de degradare proteica si au reusit sa foloseasca aceasta legatura pentru a salva animalele de laborator de bolile neurodegenerative induse initial.

Celulele prezinta doua cai majore pentru degradarea proteinelor. Calea ubiquitin-proteozomilor marcheaza proteinele nedorite cu ajutorul ubiquitinei si le transporta la proteozomi pentru distrugere rapida. Cea de-a doua cale, numita sistemul autofagic-lizozomal, este un proces mai general, in care proteinele sunt inconjurate de endomembrane in interiorul celulei, pentru digestia ulterioara.

« Dogma era pana acum ca aceste doua cai sunt ca doua trenuri, cu aceeasi destinatie dar care merg pe rute diferite si neintersectate », explica dr. Taylor, conducatorul cercetarii. “ Descoperirea noastra infirma aceasta teorie, aratand ca de fapt un sistem poate fi stimulat pentru a compensa un deficit al celuilalt sistem. Credem ca aceasta legatura moleculara poate fi folosita in beneficiul multor pacienti cu boli neurodegenerative deoarece acumularea de proteine toxice celulei reprezinta una din marile cauze ale neurodegenerescentei. “

Studiul s-a facut initial pe musculite de otet (Drosophila melanogaster), ale caror proteozomi au fost inhibati printr-o mutatie genetica, inducand astfel neurodegenerescenta la nivel ocular – in acest caz ochiul musculitelor a servit ca model, pentru a reproduce la o scara mai mica fenomenele ce se produc la om la nivel cerebral. S-a descoperit ca inhibarea progresiva a acestui sistem duce la agravarea neurodegenerescentei. Desi sistemul proteozomilor era inhibat, cercetatorii au observat ca prin stimularea sistemului autofagiei, prin administrare de rapamicina neurodegenrerarea devenea controlabila. Deci cele doua sisteme se echilibreza reciproc. Intrebarea imadiata a fost: “Cum functioneaza acest sistem?”

Prin teste ADN grupul de cercetatori au descoperit ca o anumita gena, numita HDAC6, reprezinta de fapt legatura dintre cele doua sisteme, mutatii la nivelul ei determinand blocarea sistemului autofagic. Aceasta gena, prezenta si in celulele nervoase umane se pare ca are acelasi rol : de a conditiona buna functionare a celor doua sisteme de degradare proteica – inhibarea ei duce la neurodegenerare iar supraexprimarea ei blocheaza procesele de neurodegenerare.
Studii raman de facut, grupul condus de dr. Taylor lucrand deja la asocierea descoperirii lor cu boala motoneuronilor, boala Parkinson si boala Huntington. Se incearca de asemenea identificarea substantelor farmacologice ce ar putea stimula activitatea genei HDAC6 iar subiectul merita evident urmarit.

Bibliografie
1. Cell's Protein Recycling Systems Linked, Implications For Neurodegeneration
2. Newswise
3. Penn Researchers Link Cell’s Protein Recycling Systems
4. Neuropharmacology
5. Neurodegeneration


Publicat de :
Iulia Peciu-Florianu
 

Comentarii (0)

Subscribe to this comment's feed

Scrie comentariu

smaller | bigger
security image
Scrie caracterele din imagine

busy
 

Din aceeasi categorie:

Potentialul terapeutic al insulinei in Alzheimer

Cercetarile recente au aratat ca celulele mononucleate din sangele periferic exprima precursori de amiloid si inca trei proteine implicate in patogenia bolii Alzheimer, iar expresia lor este suprimata de doze mici de insulina intravenoasa.

Citeste mai departe...
Banner
Banner

Anunturi Google

Personalitati

 

Prima femeie neurochirurg – istoria unei vieţi citite în mâini delicate si puternice

„Toată viaţa am fost numai pe fugă, nu ştiu să merg aşa...”- astfel debuta fieca...

 

Victor Babes

La 19 octombrie 1926, la Bucuresti, s-a stins unul dintre cei mai mari savanti romani, Vic...

 

Thoma Ionescu

Asadar, Thoma Ionescu(1860-1926) fost profesor – lector de anatomie al facultatii de med...

 

Mina Minovici

Intors in tara, a inaugurat in 1892, cu mari eforturi, un instituit medico-legal care ulte...

 

Dimitrie Bagdasar si dragostea pentru Neurochirurgie

‘Dr. Sofia Ionescu isi aminteste scena finala, a despartirii. Era la inceputul verii lui...
Diploma excelenta
We comply with the HONcode standard for trustworthy health
information:
verify here.

Concurs: Dincolo de cursuri

Concurs MedicalStudent.ro

Farm.ro