“Cand cineva este privat de somn, intensitatea acestuia va fi mai mare ulterior, ceea ce inseamna activitate mai intensa a creierului in timpul somnului. Astfel, si visele vor fi mai intense si vor parea mai reale”, afirma neurologul Mark Mahowald de la Universitatea din Minnesota si directorul Regional Sleep Disorders Center din Minneapolis.
Somnul este impartit in REM( rapid eye movement ) si patru stadii non-REM, fiecare cu propria activitate nervoasa. Primul stadiu non-REM este momentul cand suntem intre somn si trezire; este, uneori, marcata de o senzatie de cadere in gol. In stadiul doi, creierul incetineste, avand numai cateva “explozii” de activitate. Apoi, creierul practic se opreste in stadiile trei si patru si trece intr-un val usor de somn ,cand respiratia si pulsul scad foarte mult.
Numai dupa 70 de minute de non-REM experimentam prima perioada de REM si dureaza numai 5 minute. Un ciclu intreg non-REM - REM dureaza 90 de minute si se repeta de circa cinci ori in decursul unei nopti. O data cu apropierea de dimineata, perioada de non-REM se micsoreaza si cresc perioadele de REM.
Singurul mod in care cercetatorii pot studia lipsa REM este “torturarea” prin lipsa de somn.
“Urmarim encefalograma si cand subiectul intra in perioada de REM il trezim”, afirma psihologul Tore Nielsen, director la Dream and Nightmare Lab din cadrul Sacré-Coeur Hospital din Montreal. “Imediat ce incepem sa il privam de REM tendinta pentru a se reintoarce in REM creste”. Au fost cazuri cand Nielsen si-a trezit pacientul si de 40 de ori intr-o noapte deoarece imediat dupa ce adormea intra direct in REM.
Desigur, perioada de non-REM este importanta, dar creierul da prioritate perioadei de REM, acest lucru sugerand independenta celor doua faze.
Intr-un studiu din 2005 publicat in revista Sleep, Nielsen a aratat ca pierderea a 30 min de REM intr-o noapte poate duce la cresterea cu 35% a perioadelor de REM din noptile urmatoare. Subiectii treceau de la 74 de minute de REM la 100 de minute.
Nielsen a mai observat ca intensitatea viselor creste cu privarea de perioadelor de REM. Subiectii care aveau doar 25 de minute de REM au apreciat calitatea viselor lor, pe o scara de la 1 la 9, intre 8 si 9.
Lipsa REM este frecventa in afara laboratorului. Alcoolul, nicotina, ambele reprima perioada de REM; la fel si medicamentele antihipertensive si antidepresivele. Cand pacientii inceteaza medicatia sau viciu, au o perioada de REM foarte mare.
Dar persistenta REM ridica semne de intrebare: de ce este asa importanta perioada de REM? Cand soarecii au fost privati de REM pentru patru saptamani, acestia au murit, cauza mortii ramanand necunoscuta. Uimitor este ca, desi petrecem 27 de ani din viata dormind, cercetatorii inca nu pot demonstra importanta acestui fapt.
Psihiatrul Jerry Siegel, directorul Center for Sleep Research de la Universitatea din California, Los Angeles, a dovedit recent ca REM nu exista la unele mamifere precum balena si delfinul. “Moartea din cauza privarii de REM nu este reala. Nu s-a constatat asta la alte specii, decat la soareci.”
Alte teorii sustin ca REM ajuta la reglarea temperaturii corpului si circuitelor nervoase. S-a evidentiat, de asemenea, ca visele ne ajuta sa asimilam amintirile.
Fetusii si bebelusii petrec 75% din somn in REM.
John Antrobus, profesor si psiholog la City College din New York, afirma ca visele sunt legate de nelinistile noastre. Dar nu a dovedit niciodata trairea intensa a momentelor de REM bazate pe un nivel crescut de activitate nervoasa care par mai degraba “action-packed dreams”.
“Creierul este un organ interpretativ, iar cand regiunile sunt mai putin conectate ca in somn, de exemplu, iau nastere povesti ciudate. Care este scopul? Pentru aceasta trebuie sa ne intrebam care este scopul gandului. Nu putem raspunde la una fara sa raspundem la cealalta.”
www.sciam.com
| < Anterior | Urmator > |
|---|
