ADN-ul sau acidul dezoxiribonucleic desemneaza una dintre cele mai complexe molecule organice, substanta care se gaseste in fiecare celula a unei fiinte vii si care este esentiala pentru identitatea oricarui organism.
Cercetatorii de la J. Craig Venter Institute (JCVI) in Rockville, Md., au raportat pentru revista Science, ca au reusit sa uneasca genele Mycoplasma genitalium, cea mai mica bacterie care poate fi crescuta in laborator, si care este responsabila pentru diverse infectii ale tractului urinar.
“Cele 582.970 baze perechi a genomului M. Genitalium, reprezinta cea mai mare structura chimica sintetizata in laborator,” precizeaza Daniel Gibson conducator al acestui studiu. Bazele perechi sunt baze nucleotidice complementare legate intre ele, cum sunt de exemplu adenina-timina.
“Este pentru prima data cand un genom bacterian a reusit sa fie sintetizat in laborator, mai lung de aproape 20 de ori, decat orice lant ADN sintetizat pana acum,” adauga Christopher Voigt asistent la Facultatea de Bioinginerie University of California, San Francisco, care nu a fost implicat in acest studiu.
Echipa de cercetatori condusa de catre laureatul la premiul Nobel Hamilton Smith, a ordonat cateva “fasii” scurte de cod genetic obtinut printr-o sinteza ADN normala, in cadrul unor companii din SUA si Germania si le-a “lipit” in benzi din ce in ce mai lungi folosind tehnici biologice moleculare standard. Pentru a ansambla cea mai lunga bucata de ADN, au folosit celule specializate in repararea ADN-ului distrus sau modificat de diversi agenti externi, care folosesc un proces numit “homologous recombination”. Produsul final al experimentului este echivalent cu codul genetic natural a M. Genitalium, cu doua exceptii minore: cercetatorii au inactivat gena care era responsabila de capacitatea organismului de a infecta celule umane, si au mai adaugat cateva “semnaturi” – scurte panglici de cod genetic care identifica produsul ca fiind realizat de catre om.
“Acest studiu reprezinta pasul doi dintr-un proces de trei pasi in crearea unui organism sintetic,” spune Gibson. Primul pas a fost realizat vara trecuta cand cercetatorii de la JCVI au transformat o specie de bacterie intr-o alta specie cu ajutorul unui transplant de ADN, schimband identitatea unui organism prin impregnarea cu codul gentic a altui organism. Al doilea pas il reprezinta construirea unui genom bacterian sintetic, lucru care a fost a fost realizat prin intermediul acestui experiment. Ultimul pas va fi inserarea genomului sintetic intr-o celula vie. Gibson spune ca cercetari care au ca scop acest lucru sunt momentan in desfasurare.
Daca cercetatorii vor reusi creearea bacteriei sintetice, vor fi mai aproape in obtinerea de organisme artificiale, care ar putea fi folosite in rezolvarea unor probleme importante ale societatii din ziua de azi, printre care schimbarea climei si dependenta de combustibilii fosili.
www.sciam.com
| < Anterior | Urmator > |
|---|
