Cercetatorii au inceput de curand sa speculeze ca cele 96 de procente din genomul uman care nu codifica proteine au un rol important. Inainte se credea ca nu au nici un rol si nu se stia motivul. Acum, cercetatorii de la Facultatea de Medicina a Universitatii din California, San Diego, au descoperit o functie importanta al acestui ADN in surplus.
Genele, care reprezinta aproximativ 4% din genom, codifica proteine, "pietrele de temelie ale vietii". O echipa internationala de cercetatori, condusa de dr. Michael G. Rosenfeld, profesor de medicina si cercetator la Howard Hughes Medical, au descoperit ca 96% din materialul genomic ar putea fi important in formarea legaturilor care ajuta organizarea corespunzatoare a pietrelor de temelie. Rezultatele muncii lor au fost publicate in editia revistei Science, din 13 iulie."O parte a ADN-ului in surplus poate fi considerata semne de punctuatie care dau sens portiunii genomului ce codifica proteinele." spune autorul coordonator, dr. Victoria Lunyak.
La soareci, ca si la oameni, aproximativ 4% din intregul genom codifica functiile proteinelor; restul, sau ADN-ul in surplus, resprezinta secvente repetitive si care nu codifica nici o proteina. Echipa de cercetatori a studiat secventele de ADN repetitiv numite SINE B2, care sunt localizate in locusul genic al hormonului de crestere, gena legata de procesul de imbatranire si longevitate. Cercetatorii au fost surprinsi sa afle ca secventa SINE B2 este critica pentru formarea legaturilor domeniilor functionale pentru acest locus.
Domeniile functionale sunt parti de ADN din genom care contin semnalele reglatorii si alte informatii necesare pentru a activa sau inhiba o anumita gena. Fiecare domeniu este o entitate, definita de un reglator, cam in acelasi fel in care sensul cuvintelor dintr-o fraza este nuantat de semnele de punctuatie. Datele cercetatorilor sugereaza ca secventele genomice repetitive ar putea fi utilizate la mamifere pentru a organiza domeniile functionale.
"Fara elementele de legatura, portiunea genomului care codifica proteine ar fi ca o secventa lunga de cuvinte, insirate unele dupa celelalte, fara semne de punctuatie." spune Rosenfeld.
Decodificarea informatiei continute in ADN-ul in surplus deschide noi orizonturi in arii de cercetare medicale, mai ales in ceea ce priveste terapia genica. Cercetatorii pot descoperi ca transferul de gene intr-un pacient, fara a transfera si secventele genomului aflate in jurul acesteia, ar face terapia ineficienta.
www.news-medical.net
| < Anterior | Urmator > |
|---|
