MedicalStudent.ro

Vitamina B12, cunoscuta si sub denumirea de cobalamina, este una dintre vitaminele grupului B, importanta din punct de vedere biochimic în buna functionare a unor reactii biochimice importante pentru organismul uman. Aceasta vitamina se gaseste aproape în exclusivitate în produsele de origine animala.

Astfel cobalamina (una dintre formele active biologic al vitaminei B12), participa la procesul de gluconeogeneza (proces de formare a glucozei, mai ales în ficat si rinichi din surse non-glucidice). Deasemenea cobalamina este implicata si în cadrul procesului de biosinteza a deoxiribonucleotidelor din structura ADN (acid deoxiribonucleotidic).

Probabil cea mai importanta functie a vitaminei B12 este relatia pe care aceasta o stabilieste în raport cu vitamina B6 si folati, în reglarea nivelului homocisteinei din sânge. Astfel, metionin sintetaza, enzima metilcobalamin dependenta (forma coenzimatica a cobalaminei), catalizeaza în citoplasma celulara metilarea homocisteinei cu formare de metionina (aminoacizi importanti în organismul uman).

Procesul de metilare a homocisteinei cu o grupare metil de la acidul N5-metil-tetrahidrofolic

Metilcobalamina interactioneaza cu acizii folici, preluând gruparea metil de la acidul N5-metil-tetrahidrofolic (N5-metil- FH4), L-homocisteina reprezentând acceptorul. Cercetarile moderne au demonstrat ca formele coenzimatice ale vitaminei B12 au o importanta deosebita în interdependenta metioninahomocisteina.

În lipsa vitaminei B12, homocisteina, un aminoacid cu actiune proaterogena se acumuleaza în sânge si determina modificari patologice la nivelul sistemului cardiovascular si al sistemului nervos.

Vitamina B12 intervine alaturi de folati si de vitamina B6 în dinamica proceselor de metilare, SAM (sulf-adenozil metionina) si SAH (sulf-adenozil homocisteina) având un rol important în metilarile din organism. Gruparile metil de natura exogena sunt preluate de SAM, care devine astfel donor universal de grupari metil pentru reactiile de metilare din organism. S-a constatat ca procesele de hipometilare au loc în îmbatrânire si cancer, cauzând astfel o instabilitate a genomului. În acest sens, monitorizarea raportului SAM/SAH este importanta din punct de vedere genomic, spre deosebire de homocisteina care este un marker clinic.

Niveluri mari de SAM sunt benefice pentru organism, ele înclina astfel balanta metilarilor în favoarea hipermetilarilor, cu rol protector pentru genom, în timp ce niveluri mari de SAH sunt întâlnite în cancer si în îmbatrânire.

Astfel, raportul SAM/SAH si nivelul sangvin de homocisteina sunt reglate prin actiunea a trei vitamine dint grupul B: acidul folic (vitamina B9), vitamina B12 si vitamina B6. Vitamina B12 mai participa si la o serie de reactii de metilare care biosintetizeaza unele substante biologic active la nivelul sistemului nervos.

Cobalamina determina biosinteza de sfingomieline si sfingolipide, componente ale sistemului nervos. Lipsa vitaminei B12 determina acumularea unor acizi grasi la nivelul membranelor neuronale cu aparitia unor manifestari neurologice specifice.

Studiile recente în acest domeniu au aratat o posibila legatura între deficitul de cobalamina si dementa de tip Alzheimer. Cauza ar putea-o constitui acumularea în tesuturi si în sânge a aminoacidului neurotoxic homocisteina. Pentru a investiga aceasta cauza, Aisen PS. Si Schneider LS. împreuna cu colaboratorii lor din cadrul Department of Neurosciences de la University of California, San Diego – S.U.A., au realizat un studiu clinic în acest sens pentru a vedea daca administrarea unor suplimente pe baza de vitamina B12 si B6 ar putea îmbunatati sau mentine capacitatile cognitive ale pacientilor afectati de Alzheimer. Se stie ca Alzheimer, este o afectiune neurodegenerativa (AD), care determina scaderea capacitatilor cognitive ale bolnavilor suferinzi de aceasta afectiune.

Hiperhomocistinemia ar putea sa contribuie la patofiziologia bolii prin mecanisme vasculare si neurotoxice. Chiar si în absenta unui deficit vitaminic, nivelul de homocisteina din sânge poate fi redus prin administrarea de doze mari de suplimente de acid folic si vitamine B6 si B12. Cercetarile anterioare privind capacitatea unor vitamine de tip B de a reduce nivelul homocisteinei în Alzheimer au avut date incerte, iar concluziile nu au fost destul de cuprinzatoare privind efectul asupra capacitatii cognitive.

Cercetatorii au utilizat 409 indivizi, cu nivelul acidului folic, al vitaminei B12 si al homocisteinei normal, care sufereau de forme blânde sau moderate de Alzheimer. Acestora le-au fost administrate suplimente cu doze mari de folat, vitamina B6 si vitamina B12. Studiul a fost desfasurat pe parcursul a aproximativ trei ani, în mai multe centre regionale de cercetare localizate în SUA. Pacientii au fost împartiti în doua grupuri: - 60 % dintre ei au primit doze crescute de suplimente pe baza de acid folic (5 mg./d), vitamina B6 (25 mg./d) si vitamina B12 (1 mg/d) - 40 % dintre indivizi au primit forme de placebo.

Tratamentul a durat 18 luni, iar 340 dintre indivizii participanti la studiu (202 în cadrul primului grup si 138 în cadrul grupului placebo), au încheiat studiul. Cercetatorii au observat ca suplimentele pe baza de vitamine au observat ca au fost eficiente în reducerea nivelului homocisteinei din sânge. Totusi acestea nu au reusit sa îmbunatateasca sau sa mentina constante capacitatile cognitive ale pacientilor la finalul studiului. Mai mult o parte dintre indivizi au semnalat si diverse reactii adverse, precum depresia în urma administrarii suplimentelor.

Cercetatorii acestui studiu au ajuns la concluzia ca suplimentele îmbogatite cu doze mari de vitamine B nu încetinesc declinul cognitiv al pacientilor care sufera de forme usoare sau moderate de Alzheimer.