MedicalStudent.ro

Wednesday
Feb 08th
Text size
  • Increase font size
  • Default font size
  • Decrease font size
Home Noutati farma Farmacologie Vitamina C poate preveni guta

Vitamina C poate preveni guta

Evaluare articol: / 18
Cel mai slabCel mai bun 

Vitamina CStudii recente publicate in Journal of Rheumatology au aratat dependenta invers proportionala dintre cantitatea de vitamina C consumata si concentratia serica a acidului uric. "Hiperuricemia este considerata un precursor al gutei, principala afectiune inflamatorie articulara la barbati", sustine Dr. Xiang Gao de la Harvard School of Public Health, Boston, Massachusetts.

Studiul a fost efectuat pe 1387 de barbati care nu sunt hipertensivi si cu indice de masa corporala sub 30.

Acidul uric este produsul final al metabolismului purinic din organismul uman. Spre deosebire de alantoina, produsul de excretie la animale, care este solubila in apa, acidul uric este foarte putin solubil. Nivele ridicate de acid uric in sange sunt cauzate de deficienta enzimatica hepatica sau o rata scazuta a excretiei acestuia.

Cantitatea de acid uric in sange este, in conditii fiziologice normale, de 6.4-6.8 mg/dL, cu o limita superioara de solubilitate de 7 mg/dL.

Uratii se elimina pe cale renala, fiind filtrati la nivel glomerular, reabsorbiti, secretati si apoi reabsorbiti in tubul proximal. Secretia acestora nu depinde de concentratia de acid uric seric.

Hiperuricemia poate aparea din cauza ratei excretiei scazute, a supraproducerii de acid uric sau din combinarea acestor doi factori.

Un studiu japonez arata ca prevalenta hiperuricemiei la persoanele sub 65 de ani este de 4 ori mai crescuta la barbati decat femei.

Tendinta de a dezvolta hiperuricemie creste cu varsta.

In Statele Unite este estimata o rata de pana la 13% a persoanelor cu hiperuricemie asimptomatica.

Cauzele hiperuricemiei se impart in trei categorii patofiziologice:

-rata scazuta a excretiei: - idiopatic

- nefropatie juvenila

- insuficienta renala

- sindrom metabolic

- medicamente ( diuretice, doze scazute de salicilati,

ciclosporine, pirazinamida, etambutol,

levodopa, acid nicotinic si metoxifluran.)

- acidoza

- preeclampsia si eclampsia

- hipotiroidism

- hiperparatiroidism

- intoxicatii cronice

- supraproductia de acid uric: - idiopatic

- sindromul Lesch-Nyhan

- sindromul Kelley-Seegmiller

- activitate crescuta a PRPP sintetazei

- alimentatia bogat in purine (dieta bogata in carne, organe,

alcool si legume)

- la persoanele suferinde de anemie hemolitica sau

leucemie

- glicogenoliza

- alte cauze: - consumul crescut de alcool care scade excretia de acid uric datorita

producerii de acid lactic

- sportul - care intensifica circulatia tisulara si scade rata eliminarii datorita scaderii irigarii sangvine la nivel renal

- deficienta de fructozo-1- fosfat aldolaza sau glucozo-6-fosfataza.

Majoritatea pacientilor cu hiperuricemie asimptomatica nu dezvolta guta. Tratamentul pentru pacientii asimptomatici nu este considerat benefic din punct de vedere beneficiu-cost si nu este recomandat. Exceptie fac persoanele care primesc tratament citolitic ( in oncologie), carora li se recomanda tratament profilactic pentru nefropatiile cauzate de acidul uric.

Hiperuricemia simptomatica se manifesta sub forma de guta (depunerea acidului uric la nivelul articulatiilor), litiaza sau alte nefropatii.

Scopul farmacoterapiei este de a reduce morbiditatea si de a scadea rata aparitiei complicatiilor. Medicamentul de baza ramane allopurinolul, alaturi de febuxostat, un nou medicament aflat in studiu pentru o posibila inlocuire a allopurinolului. Febuxostat este un inhibitor neselectiv de xatinoxidaza.

 

Mai multe informatii : http://www.emedicine.com/med/TOPIC1112.HTM

Bibliografie:

J Rheumatol 2008;35:1853-1858

www.emedicine.com

www.medscape.com

 


Publicat de :
Mirela Popa
Puncte: 1322
 

Comentarii (0)

Subscribe to this comment's feed

Scrie comentariu

smaller | bigger
security image
Scrie caracterele din imagine

busy
 

Din aceeasi categorie:

Cilostazolul - antiagregant plachetar mai eficient decat aspirina?

Cilostazolul este un inhibitor al fosfodiesterazei II cu efect antiagregant plachetar si vasodilatator arterial. Studii recente arata efecte similare aspirinei, scazand cu pana la 38% riscul de infarct miocardic, fiind o alternativa pentru pacientii asiatici mai predispusi la hemoragie cerebrala decat caucazienii.

Studiul a fost efectuat pe 720 de subiecti chinezi afectati de infarct miocardic. Pacientii, cu o varsta medie de 60 de ani au fost tinuti sub supraveghere pe o perioada de pana la 6 luni fiind sub tratament anterior cu cilostazol sau aspirina de 12-18 luni.

Yining Huang si colegii sai de la Peking University First Hospital, Beijing, au raportat ca din cele doua grupuri, 11 pacienti carora li s-a administrat cilostazol si 15 pacienti care au luat aspirina au suferit infarcturi miocardice in timp ce 1, respectiv 6 pacienti au suferit atacuri cerebrale.

S-a inregistrat o scadere cu 38% a riscului de infarct la cei carora li s-a administrat cilostazol. In cazul pacientilor aflati sub tratament de intretinere cu aspirina riscul de hemoragie cerebrala a fost cu 7.14% mai crescut.

Efectele secundare inregistrate au fost cefaleea, ameteala, tahicardia, insa mai scazute la pacientii carora li s-a administrat cilostazol cu 15% fata de 5% pentru cefalee, 9% fata de 5% pentru ameteala si 6% fata de 2% pentru tahicardie. Palpitatiile au fost mai frecvente la cei care au luat aspirina cu 10% fata de 1%.

Cilostazolul interactioneaza cu alte substante medicamentoase precum eritromicina, itraconazol, ketoconazol, diltiazem si omeprazol.

Este de apreciat efectul in reducerea hemoragiilor cerebrale in cazul cilostazolului fata de aspirina, dar trebuie sa se tina seama si de procentul mic al pacientilor la care, totusi, acestea apar.

Implicatiile acestui studiu ofera sperante ale unui nou antiagregant plachetar mai eficient decat aspirina, insa rezultatele trebuiesc confirmate de faza a III-a a studiilor clinice.

Lancet Neuronal 2008
www.incirculation.net

Banner
Banner

Anunturi Google

Parteneri Media - Recomandari Congrese

Slimexpo

Personalitati

 

Prima femeie neurochirurg – istoria unei vieţi citite în mâini delicate si puternice

„Toată viaţa am fost numai pe fugă, nu ştiu să merg aşa...”- astfel debuta fieca...

 

Victor Babes

La 19 octombrie 1926, la Bucuresti, s-a stins unul dintre cei mai mari savanti romani, Vic...

 

Thoma Ionescu

Asadar, Thoma Ionescu(1860-1926) fost profesor – lector de anatomie al facultatii de med...

 

Mina Minovici

Intors in tara, a inaugurat in 1892, cu mari eforturi, un instituit medico-legal care ulte...

 

Dimitrie Bagdasar si dragostea pentru Neurochirurgie

‘Dr. Sofia Ionescu isi aminteste scena finala, a despartirii. Era la inceputul verii lui...
Diploma excelenta
We comply with the HONcode standard for trustworthy health
information:
verify here.

Concurs: Dincolo de cursuri

Concurs MedicalStudent.ro

Farm.ro