Prin analizarea unui organ senzitiv specializat al tantarului care transmite malaria, o echipa internationala de cercetatori a facut un important pas inainte in ceea ce priveste crearea de noi repelenti si atractanti care pot fi folositi pentru a reduce amenintarea pe care o reprezinta malaria.
La ora actuala, malaria este considerata a fi boala cu cel mai ridicat risc de mortalitate.Organul senzorial este reprezentat de papile maxilare. Este una din cele trei structuri care se extind din extremitatea cefalica a tantarului, care, lucrand impreuna, permit mirosul si gustul.
Celelalte doua sunt antene care servesc drept organe olfactive cu scop general si care raspund la o gama diferita de stimuli chimici si proboscis, care contin diferiti senzori destinati pentru mirosirea indeaproape si pentru detectarea gustului.
O analiza amanuntita a organului maxilar a determinat ca acesta contine o inlantuire unica de receptor inalt-specializati, care detecteaza monoxidul de carbon si octenolul, semnale chimice-cheie pe care insectele le folosesc pentru a-si gasi prada.
"Acesti receptori sunt foarte sensibili, lucru care sugereaza ca aceste organe pot servi drept sistemul de detectie al tantarului." spune Tan Lu, autor al studiului. "Nu am putut gasi dovezi inca, dar consecinta este ca indepartarea acestui organ ar ingreuna gasirea unei prazi." adauga Laurence J. Zwiebel, profesor de stiinte biologice la Vanderbilt.
Studiul a fost facut de o echipa de cercetatori de la Vanderbilt, Yale si Universitatea Wageningen din Olanda. Ei fac parte dintr-o echipa care include si cercetatori de la Centrul pentru Cercetare al Sanatatii Ifakara din Tanzania si Centrul Medical de Cercetare din Gambia.
"Acest studiu marcheaza un pas inainte al proiectului la care lucram, pentru ca ofera contextul biologic si se reduce la cateva tinte moleculare pe care le folosim pentru a descoperi noi substante care ar trebui sa aiba impact direct in comportamentul tantarilor." spune Zwiebel.
Studiul clarifica anumite neintelegeri despre sistemul olfactiv al tantarului. Desi s-au facut numeroase cercetari in legatura cu fiziologia si biologia moleculara a antenelor tantarului
Anopheles gambiae, au fost facute putine studii asupra papilelor maxilare. Majoritatea studiilor anterioare au fost facute pe alte specii de tantari, Aedes aegypti, care transmite febra galbena si febra dengue.
Inainte s-a descoperit ca papilele maxilare ale A. aegypti erau sensibile la dioxid de carbon si octenol; deci descoperirea ca se intampla acelasi lucru si in cazul An. Gambiae nu este chiar o surpriza. Totusi, cercetatorii au descoperit ca tantarul malariei foloseste seturi diferite de receptori in acest scop, lucru care explica de ce are o mai mare specificitate pentru compusii chimici specifici umani.
"Nasul" elaborat al tantarului este format din sute de structuri subtiri, asemanatoare firului de par, numite sensilla, care sunt atasate de antene, papile maxilare si proboscis. Varfurile acestor structuri au mii de orificii mici, care permit compusilor volatili sa ajunga in interior, unde intalnesc extensii neuronale specializate in detectarea anumitor molecule.
Comparate cu antenele tantarilor, care sunt facute sa detecteze sute de compusi diferiti, studiul a descoperit ca papilele maxilare sunt inalt-specializate. "Este uimitor ca toate structurile filiforme sunt identice." spune Zweibel. Acestea sunt atasate de trei neuroni: unul care raspunde la dioxidul de carbon, unul care raspunde la octenol, si unul care serveste la integrarea receptarii olfactive.
www.news-medical.net
| < Anterior | Urmator > |
|---|
