O echipa internationala de biologi a reusit sa creeze tesut cardiac functinonal (cu “batai”) intr-un tub de testare. Cultura de celule contine trei tipuri distincte de celule, fiecare dintre ele fiind importanta in functionarea inimii, constituid astfel un drum spre succesul transplantului de inima conceputa in laborator.
Cercetatorii condusi de Gordon Keller de la Mcewen Centre for Regenerative Medicine in Toronto – Canada – au creat celulele cardiace din celule stem embrionare umane, celule ce se gasesc in embrionii aflati in dezvoltare, care au potentialul de a se dezvolta in orice tip de tesut uman.
Echipa a observat ca prin tratarea ceulelor stem embrionare cu factori de crestere, au reusit sa le transforme intr-un tip de celule numite progenitoare cardiovasculare. Aceste celule, au potentialul sa se transforme in oricare dintre cele trei forme specializate de celule ale inimii – doua sunt celule de tip muscular (cardiomiocite si muschi neted vascular), iar al treilea tip este reprezentat de celule endoteliale, care formeaza compartimentele inimii. Cand aceste celule progenitoare au fost crescute in laborator, ele si-au dezvoltat propiul lor ritm de batai intrinsec – una dintre caracteristicile cheie ale tesutului cardiac.
Mai mult, Keller si echipa sa au observat ca atunci cand au transplantat un amestec din cele trei tipuri de celule in inima unui soarece (care era stimulata), functinalitatea celulelor s-a imbunatatit considerabil, chiar daca cercetatorii nu stiu cu exactitate daca aceasta imbunatatire ar putea fi mentinuta pe parcursul vietii.
“Acest lucru este exact ce ne-am dori sa reusim sa realizam in cursul unui transplant de inima,” spune fiziologul Bernd Fleischmann de la Universitatea din Bonn – Germania. Desi nu a fost testata inca pe pacienti umani, aceasta tehnica ar putea oferi o cale utila de a reface un tesut cardiac afectat de un atac de cord. Totusi, din acest amestec de celule lipseste un alt tip de celule numite fibroblaste, care furnizeaza suportul structural pentru tesutul cardiac, puncteaza Fleischmann. “Nu sunt sigur daca aceste celule [progenitoare cardiovasculare], ar putea forma fibroblaste,” adauga el. Dar fibroblastele nici macar nu ar fi necesare, spune Keller.
Tesut cardiac in 3D ar putea fi crescut si pe structuri artificiale, in locul celor naturale furnizate de fibroblaste, adauga el. Anul trecut, echipa lui Fleischmann a reusit cu succesc sa refaca inima unui soarece, folosind celule progenitoare musculare, prelevate de la embrioni de soareci, pe care le-a crescut pentru a deveni tesut cardiac, care sa poata fi transplantat. Noul tratament foloseste celule cultivate intr-un punct mai timpuriu din dezvoltare, celule care sunt mai usor de obtinut.
Urmatorul pas, adauga Fleischmann, este sa dezvoltam tratamente similare, folosind celulele propiului pacient. Dar acest lucru necesita ca biologii sa reuseasca sa creeze celule stem embrionare care sa i se potriveasca pacientului, fie prin intermediul clonarii, fie prin reprogramarea celulelor adulte in celule “induse pluripotente”. Daca ultima dintre cele doua metode ar fi disponibila , ar permite pacientilor cu afectiuni ale inimii sa li se administreze noi celule cardiace provenite din propiile celule adulte, fara folosirea unui embrion.
Dar este greu sa stim daca o asemenea tehnica poate deveni utila si sigura. “Aceasta este intrebarea de un
milion de dolari,” spune Chris Denning, care studieaza celule iPS si dezvoltarea inimii la University of Nottingham – U.K.. “Va necesita timp, dar cred ca aceasta problema va disparea.”
Yang, L. et al. Nature doi:10.1038/nature06894 (2008).
| < Anterior | Urmator > |
|---|
