Studiul arata ca la copiii care cresc intr-un mediu familiar favorabil, influenta componentei genetice reprezentata de cortizol (hormonul stresului) este cu 40% mai mica fata de cei crescuti in medii familiare nefavorabile. La copiii crescuti in familii cu probleme, mediul “invadeaza” controlul genetic.
Cercetatorii afirma ca variatia in cantitatea de cortizol la indivizii expusi la aceleasi conditii de stres depinde atat de componenta genetica, cat si de mediu. Pentru a estima proportia celor doua componente, s-au studiat 346 de gemeni; fiecare copil insotit de mama sa era dus intr-o camera unde era un clown si un robot zgomotos. “Aceste evenimente nu sunt traumatizante, dar sunt suficiente pentru a produce schimbari la copii de aceasta varsta”, explica profesorul Boivin.
Cercetatorii au masurat nivelul de cortizol in saliva copiilor inainte si dupa experiment.
Alti factori de risc precum fumatul in timpul sarcinii, situatia financiara precara, nivelul scazut de educatie, lipsa unui parinte, nasterea prematura, parinti foarte tineri, nasterea cu greutate mica influenteaza nivelul de cortizol.
Aproape un sfert din familiile participante la studiu prezentau cel putin 4 din acesti facori si se incadrau la “situatii familiale dificile”. Datele arata ca factorii genetici pentru 40% din indivizi influenteaza variatia de cortizol la copiii cu situatii familiale bune, dar la cei cu probleme familiale tindeau la zero.
Cercetatorii nu stiu inca daca raspunsul la stres prezinta diferente permanente in cantitatea de cortizol produsa la copii din familii cu probleme. Boivin considera ca studiul confirma importanta intervenirii timpurii in familie pentru a reduce riscul supunerii copiilor la conditii de stres.
“O crestere ocazionala a nivelului de cortizol este un raspuns normal la stres. Dar un nivel crescut continuu poate fi daunator in dezvoltarea copilului pe termen lung”, avertizeaza cercetatorii.
www.medicalnewstoday.com
| < Anterior | Urmator > |
|---|
