Mai mult, exista posibilitatea ca acest lucru sa fie legat de procesul invatarii, ceea ce ar putea deschide drumul catre imbunatatirea metodelor traditionale de invatare.
Creierul tau nu se odihneste, de fapt, atunci cand dormi. In timp ce ai dormit, noaptea trecuta, anumite regiuni ale creierului tau au functionat, reluand evenimentele zilei incheiate, intr-un proces care ar putea avea legatura cu consolidarea memoriei, spune o echipa de cercetatori de la Universitatea din Arizona – Tucson. De fapt, reluarea evenimentelor zile precedente, ar putea avea loc la o viteza de cateva ori mai mare, decat cea la care au avut loc evenimentele in realitate.
Cercetatorii au implatat electrozi in creierul soarecilor, urmarind activitatea unui numar mare de neuroni (pana la 120 de celule nervoase), din zona mediana a cortexului prefrontal (regiune a creierului responsabila pentru organizarea gandurilor si actiunilor), in timp ce animalele au avut de indeplinit o anumite sarcini. Echipa de cercetatori a monitorizat timp de cateva saptamani, activitatea zilnica a creierului soarecilor, in timp ce au reusit sa termine o sarcina ce implica efort fizic timp de 50 minute, si apoi au dormit intre 20 si 60 de minute.
Folosind doua metode diferite – compararea activitatii dintre perechi de celule si urmarirea tiparului intregii populatii de neuroni vizata, echipa a observat ca unele segmente neuronale care se activau cand soarecii depuneau efort fizic, erau reactivate in timpul somnului.
”Ne-am uitat la ele si am fost surprinsi sa observam ca sunt multe similaritati,” spune David Euston, asistent in cercetare la Catedra de Sistemului Neuronal, de la Facultatea de Medicina, referindu-se la unele segmente neuronale active atat in timpul zilei cat si in timpul noptii.
Nu numai ca aceleasi tipare s-au reactivat in timpul somnului, dar viteza cu care se activau era de sase pana la sapte ori mai mare, decat atunci cand soarecii au avut de implinit sarcina respectiva. “In timpul comportamentului, cand de fapt interactionam cu lumea, creierul trebuie sa functioneze la aceeasi viteza cu care functioneaza restul organismului,” spune Euston. “In timpul somnului, creierul poate functiona mai repede cand nu este restrictionat de comportament.”
Acest fenomen de reluare a evenimentelor zilei precedente, a fost aratat deja in hipotalamus, structura implicata in memoria episodica, precum si in cortexul vizual, unde informatia senzoriala cu privire la vedere este procesata. Euston crede ca procesul ar putea fi legat de plasticitate, taria si slabiciunea conexiunilor dintre celulele nervoase, cu rol in invatare.
“O metoda pentru imbunatatirea memoriei este prin a relua informatia de mai multe ori,” spune Euston, referindu-se la o singura secventa a activitatii neuronale, care este responsabila de procesul invatarii. Prin repetarea lor multipla, creierul intareste conexiunile dintre neuroni, deci imbunatateste memoria.
Mayank Mehta, profesor asistent in neurostiinte la Universitatea Brown, spune ca descoperirile sunt interesante, dar este sceptic cu privire la supozitiile pe care se bazeaza. “Este asta consolidare sau stergere ?” intreaba Mehta, referindu-se la faptul ca daca activitatea fantomatica reprezinta cu adevarat “pilirea” memoriei ori daca este capabila “sa curete tabla pentru ca mai multa informatie sa incapa”. “Din punct de vedere comportamental, ambele procese pot ajuta,” spune Mehta.
Euston spune ca echipa va incerca sa determine daca aceasta reluare a evenimentelor, realizata de catre creier pe parcursul somnului, este legata de procesul de invatare. Daca este asa, spune el, modelele reluate ar trebui sa fie mai puternice, cand animalele tocmai au terminat sarcini legate de procesul invatarii.
Bibliografie: Scientific American
| < Anterior | Urmator > |
|---|
