Un studiu publicat in editia din 1 septembrie a revistei Sleep arata faptul ca sforaitul zgomotos este un factor de risc independent pentru ateroscleroza carotidiana precoce, a carei evolutie poate duce la AVC-uri. Intr-un studiu pe 110 adulti, prevalenta aterosclerozei carotidiene la cei care sforaiau usor era de 20%, la cei care sforaiau moderat era de 32%, iar la cei care sforaiau zgomotos era de 64%.
"Persoanele care sforaie zgomotos pot avea riscul de a face ateroscleroza carotidiana, care este principala cauza a AVC-urilor." spune principalul autor al studiului si coordonatoarea acestuia, Sharon Lee, profesor asociat si director al Centrului Ludwig Engel pentru Cercetare Respiratorie la Spitalul Westmead din Australia. "Cei care sforaie ar trebui sa isi faca un bilant al factorilor de risc pentru bolile vasculare."
Studiul acesta este primul care masoara obiectiv si cuantifica sforaitul, mai degraba decat sa foloseasca un chestionar pentru a explora asocierea dintre respiratia anormala in timpul somnului si ateroscleroza carotidiana. Dupa cum spune Lee, prevalenta inalta a sforaitului intr-o comunitate sugereaza faptul ca exista nevoie de un management al aterosclerozei din partea institutului de sanatate publica.
The American Academy of Sleep Medicine raporteaza ca sforaitul habitual este intalnit la aproximativ 24% dintre femeile adulte si la 40% dintre barbatii adulti. Sforaitul zgomotos si frecvent este de asemenea un semn pentru apneea de somn.
110 participanti cu varste cuprinse intre 45 si 80 de ani au fost examinati intr-un laborator de somn. Voluntarii au fost impartiti in doua grupuri: cei care sforaie si cei care nu sforaie, cu doar o mica apnee de somn, nonhipoxica.
Participantilor li s-au facut polisomnografii, cuantificand sforaitul, ecografii bilaterale ale arterelor carotide si femurale, cu cuantificarea gradului de ateroscleroza si de risc cardiovascular. Un index al sforaitului (numarul de sforaituri pe ora) si timpul de somn cu sforaituri (numarul total de perioade de 30 de secunde care contineau trei sau mai multe sforaituri, exprimat in procente) au fost folosite pentru a grupa pacientii. Pe baza rezultatelor, participantii au fost considerati a avea un sforait usor (0-25% sforait nocturn), mediu (mai mare de 25-50% sforait nocturn) si zgomotos (mai mult de 50% sforait nocturn).
Prevalenta aterosclerozei era relationata cu timpul de sforait intr-un mod non-linear, cu o prevalenta stabila sub timpul de 50%, dar crescand substantial pentru cei cu timp de sforait mai mare de 50%.
Conform spuselor lui Lee, tratamente precum scaderea in greutate, scaderea aportului de alcool, terapie orala si terapie hiperbara au dovedit ca pot reduce cu succes sforaitul nocturn. Nu exista inca studii care sa demonstreze ca sau daca reducerea sforaitului va duce la revertirea procesului de ateroscleroza carotidiana.
www.news-medical.net
| < Anterior | Urmator > |
|---|
