Aceasta se manifesta prin tremuraturi ale bratelor, picioarelor, fetei sau ale intregului corp, gesturi si miscari repetitive, confuzie, teama sau alte emotii, halucinatii, pierderea constientei si convulsii.
Oricine poate avea crize in anumite conditii: in stari febrile, in urma traumatismelor craniene, in infectii ale sistemului nervos (meningita), tumori, glicemie scazuta, atac vascular cerebral, oxigenare insuficienta a creierului sau otravire.
Epilepsia reprezinta o recurenta episodica a crizelor ale caror cauze nu sunt dintre cele enumerate anterior. Poate fi cauzata de afectiuni ale unei parti sau ale intregului creier legate de dezvoltarea creierului inainte de nastere, boli genetice sau alte afectiuni ale sistemului nervos. 70% dintre cazuri au cauze necunoscute.
Se manifesta un interes tot mai mare legat de siguranta si eficacitatea medicatiei antiepileptice, efecte manifestate la copii si la femeile insarcinate. S-au studiat efectele pe termen scurt si pe termen lung al medicamentelor precum lamotrigina, carbamazepina, fenitoina si acidul valproic.
In Statele Unite, Europa si Australia s-au raportat cazuri cu risc de malformatii majore cauzate de medicamentele administrate femeilor suferinde de epilepsie.
Administrarea medicamentelor antiepileptice poate duce la moarte fetala sau malformatii congenitale ale creierului, maduvei spinarii, cavitatilor orofaciale, inimii, rinichilor, tractului urinar si genital si scheletului. Nu s-a stabilit clar daca aceste anormalitati sunt datorate epilepsiei si factorilor psihosociali sau medicatiei antiepileptice.
Cu toate aceste, majoritatea femeilor necesita tratament in timpul sarcinii. Crizele de epilepsie sunt periculoase pentru femeia insarcinata si pentru fetus. Crizele izolate duce la caderi si raniri, iar crizele prelungite conduc la extenuare fizica si pun in pericol sanatatea mamei si a copilului.
In studiul femeilor cu crize necontrolate tratate cu combinatii de medicamente a fost greu sa se evidentieze care dintre medicamente prezinta riscul cel mai mare. S-au studiat femeile care au urmat o monoterapie pentru a se putea stabili riscul asociat fiecarei medicatii in parte.
S-au studiat 333 de femei insarcinate care urmau o monoterapie pentru a compara efectele carbamazepinei, fenitoinei, lamotriginei si a acidului valproic. S-au studiat femei fara alte probleme de sanatate, cu o inteligenta “normala”, fara probleme anterioare legate de infectii cu HIV sau sifilis, alcool sau droguri.
La 30 dintre ele (9%) s-au constatat efecte negative serioase, cu malformatii congenitale in 7% din cazuri. Riscul cel mai crescut l-a prezentat acidul valproic (20%), urmat de fenitoina (11%), carbamazepina (8%) si lamotrigina (1%). Desi lamotrigina a prezentat cele mai putine complicatii, diferentele nu au fost semnificative comparativ cu carbamazepina si fenitoina. Limitarea comparatiei se datoreaza si numarului mic de persoane studiate. In cazul acidului vaproic, insa, rata aparitiei malformatiilor pare a fi strict legata de doza administrata. Daca doza administrata nu depaseste 500-1000 mg/zi, riscul este comparabil cu al celorlalte medicamente.
Deoarece sarcina este detectata, in cele mai multe cazuri, la 4-8 saptamani, este recomandat femeilor cu epilepsie sa isi programeze sarcina cu atentie. Se recomanda medicatia optima in doza cea mai mica si administrarea de acid folic care, se pare ca reduce riscul aparitiei malformatiilor la femeile aflate sub tratament antiepileptic.
< Anterior | Urmator > |
---|