MedicalStudent.ro

Thursday
Mar 28th
Text size
  • Increase font size
  • Default font size
  • Decrease font size
Home Noutati farma Farmacologie Risc de avort si malformatii congenitale corelate cu medicatia antiepileptica

Risc de avort si malformatii congenitale corelate cu medicatia antiepileptica

Evaluare articol: / 4
Cel mai slabCel mai bun 
O criza de epilepsie reprezinta o perturbare a activitatii normale a creierului. Creierul este foarte activ, la nivelul lui transmitandu-se numeroase impulsuri electrice intre celulele nervoase. Cand o persoana are o criza apare o activitate dezorganizata; impulsurile nu se mai transmit continuu, ci saltatoriu.

Aceasta se manifesta prin tremuraturi ale bratelor, picioarelor, fetei sau ale intregului corp, gesturi si miscari repetitive, confuzie, teama sau alte emotii, halucinatii, pierderea constientei si convulsii.

Oricine poate avea crize in anumite conditii: in stari febrile, in urma traumatismelor craniene, in infectii ale sistemului nervos (meningita), tumori, glicemie scazuta, atac vascular cerebral, oxigenare insuficienta a creierului sau otravire.

Epilepsia reprezinta o recurenta episodica a crizelor ale caror cauze nu sunt dintre cele enumerate anterior. Poate fi cauzata de afectiuni ale unei parti sau ale intregului creier legate de dezvoltarea creierului inainte de nastere, boli genetice sau alte afectiuni ale sistemului nervos. 70% dintre cazuri au cauze necunoscute.

Se manifesta un interes tot mai mare legat de siguranta si eficacitatea medicatiei antiepileptice, efecte manifestate la copii si la femeile insarcinate. S-au studiat efectele pe termen scurt si pe termen lung al medicamentelor precum lamotrigina, carbamazepina, fenitoina si acidul valproic.

In Statele Unite, Europa si Australia s-au raportat cazuri cu risc de malformatii majore cauzate de medicamentele administrate femeilor suferinde de epilepsie.

Administrarea medicamentelor antiepileptice poate duce la moarte fetala sau malformatii congenitale ale creierului, maduvei spinarii, cavitatilor orofaciale, inimii, rinichilor, tractului urinar si genital si scheletului. Nu s-a stabilit clar daca aceste anormalitati sunt datorate epilepsiei si factorilor psihosociali sau medicatiei antiepileptice.

Cu toate aceste, majoritatea femeilor necesita tratament in timpul sarcinii. Crizele de epilepsie sunt periculoase pentru femeia insarcinata si pentru fetus. Crizele izolate duce la caderi si raniri, iar crizele prelungite conduc la extenuare fizica si pun in pericol sanatatea mamei si a copilului.

In studiul femeilor cu crize necontrolate tratate cu combinatii de medicamente a fost greu sa se evidentieze care dintre medicamente prezinta riscul cel mai mare. S-au studiat femeile care au urmat o monoterapie pentru a se putea stabili riscul asociat fiecarei medicatii in parte.

S-au studiat 333 de femei insarcinate care urmau o monoterapie pentru a compara efectele carbamazepinei, fenitoinei, lamotriginei si a acidului valproic. S-au studiat femei fara alte probleme de sanatate, cu o inteligenta “normala”, fara probleme anterioare legate de infectii cu HIV sau sifilis, alcool sau droguri.
La 30 dintre ele (9%) s-au constatat efecte negative serioase, cu malformatii congenitale in 7% din cazuri. Riscul cel mai crescut l-a prezentat acidul valproic (20%), urmat de fenitoina (11%), carbamazepina (8%) si lamotrigina (1%). Desi lamotrigina a prezentat cele mai putine complicatii, diferentele nu au fost semnificative comparativ cu carbamazepina si fenitoina. Limitarea comparatiei se datoreaza si numarului mic de persoane studiate. In cazul acidului vaproic, insa, rata aparitiei malformatiilor pare a fi strict legata de doza administrata. Daca doza administrata nu depaseste 500-1000 mg/zi, riscul este comparabil cu al celorlalte medicamente.

Deoarece sarcina este detectata, in cele mai multe cazuri, la 4-8 saptamani, este recomandat femeilor cu epilepsie sa isi programeze sarcina cu atentie. Se recomanda medicatia optima in doza cea mai mica si administrarea de acid folic care, se pare ca reduce riscul aparitiei malformatiilor la femeile aflate sub tratament antiepileptic.


Publicat de :
Mirela Popa
Puncte: 1392
 

Comentarii (0)

Subscribe to this comment's feed

Scrie comentariu

smaller | bigger
security image
Scrie caracterele din imagine

busy
 

Din aceeasi categorie:

Vitamina C poate preveni guta

Studii recente publicate in Journal of Rheumatology au aratat dependenta invers proportionala dintre cantitatea de vitamina C consumata si concentratia serica a acidului uric. "Hiperuricemia este considerata un precursor al gutei, principala afectiune inflamatorie articulara la barbati", sustine Dr. Xiang Gao de la Harvard School of Public Health, Boston, Massachusetts.

Citeste mai departe...
Banner
Banner

Anunturi Google

Personalitati

 

Prima femeie neurochirurg – istoria unei vieţi citite în mâini delicate si puternice

„Toată viaţa am fost numai pe fugă, nu ştiu să merg aşa...”- astfel debuta fieca...

 

Victor Babes

La 19 octombrie 1926, la Bucuresti, s-a stins unul dintre cei mai mari savanti romani, Vic...

 

Thoma Ionescu

Asadar, Thoma Ionescu(1860-1926) fost profesor – lector de anatomie al facultatii de med...

 

Mina Minovici

Intors in tara, a inaugurat in 1892, cu mari eforturi, un instituit medico-legal care ulte...

 

Dimitrie Bagdasar si dragostea pentru Neurochirurgie

‘Dr. Sofia Ionescu isi aminteste scena finala, a despartirii. Era la inceputul verii lui...
Diploma excelenta
We comply with the HONcode standard for trustworthy health
information:
verify here.

Concurs: Dincolo de cursuri

Concurs MedicalStudent.ro

Farm.ro