Alergiile reprezinta reactii ale sistemului imunitar la unele substante, alimente, sau corpuri straine, plecand de la polen, alune, pana la multe altele care, in mod normal, nu ar reprezenta nicio amenintare pentru corp, reactii care pot aparea in mod repetat. Teoretic vorbind, chiar daca o persoana prezinta o predispozitie genetica de a avea o reactie alergica la alune, nu ar trebui sa reactioneze la prima aluna cu care are de-a face; in legatura cu cea de-a doua ar trebui sa isi faca griji.
Antihistaminicele, cu abilitatea lor de a influenta raspunsul imun (curgerea nasului si imflamarea tesuturilor) , au fost considerate o buna perioada de timp ca fiind ideale in a controla reactiile alergice, insa durata efectului acestora asupra sistemului imunitar era necunoscuta.
Pentru a gasi un raspuns in aceasta privinta, o echipa condusa de Pal Johansen in cadrul Universitatii Zurich din Elvetia, a facut un studiu pe 50 de soricei care, initial, au fost injectati cu venin de albine, o substanta la care aproape toate organismele dezvolta reactii alergice. La jumatate din soricei li s-au administrat cate 100 de micrograme de antihistaminic Clemastine, cu foarte putin inainte de a li se administra veninul, iar apoi cate 100 de micrograme in fiecare dintre cele doua zile urmatoare.
Sase saptamani mai tarziu, Johansen a injectat o alta doza de venin soriceilor, urmarind, apoi, reactiile. El si echipa sa de cercetatori au declarat in Clinical and Experimental Allergy ca soriceii carora li s-au administrat antihistaminice au reactionat mai violent decat cei carora nu li s-au administrat.
“Credem ca antihistaminicele faceau mai mult decat sa anihileze imediata reactie la prima doza de venin”, spune Johansen. “Banuim ca aceste antihistaminice impiedicau organismul sa se obisnuiasca cu acea doza”. Ceea ce inseamna ca soriceii carora li s-a administrat medicatia, nu au putut sa dezvolte toleranta la alergen.
In a doua parte a studiului, echipa lui Johansen a insensibilizat soriceii fata de venin, folosind imunoterapia – proces ce a constat in introducerea unor mici cantitati de substanta alergena indivizilor alergici, ajutand sistemul imunitar sa tolereze,treptat, substanta (in acest caz ei foloseau o treime din doza veninului de albina in scopul de a provoca reactia). Spre deosebire de antihistaminice, imunoterapia poate schimba permanent modul in care corpul raspunde la alergie si, totodata, vindeca alergiile.
Soriceii carora initial li se administrase antihistaminice, cand au fost sensibilizati cu venin, au avut un raspuns mult mai sarac la imunoterapie decat ceilalti soricei. “A fost cu adevarat surprinzator, intrucat altii sustineau ca antihistaminicele vor ajuta in imunoterapie, insa noi am vazut cu totul altceva”, spune Johansen.
“Conceptul este important in a se intelege cum reactioneaza sistemul imunitar cu antihistaminicele”, spune Roger Katz, alergolog la Universitatea de Medicina din California, Los Angeles. “Insa e o problema privind oamenii si soriceii”, adauga Katz.
“Imunoterapia umana se realizeaza in decurs de luni sau chiar ani, nu de-a lungul catorva saptamani”, spune Katz. “Iar soriceilor din acest studiu, li s-a administrat prea mult antihistaminic Clemastine pentru greutatea lor. Daca se intampla sa metabolizeze antihistaminicele mai greu decat oamenii, aceasta ar putea duce la acumulari de substanta, ceea ce ar afecta functionarea sistemului imunitar” spune Katz.
“Nu exista, insa, nicio dovada pe baza careia oamenii si soriceii metabolizeaza antihistaminicele in masuri diferite”, spune Cezmi Akdis, director al Institutului de Cercetare in Alergie si Astm din Davos, Elvetia. “Antihistaminicele au fost, initial, testate pe rozatoare, inainte de a fi utilizate de catre om”, adauga el, “si sunt zeci de ani de cand se fac cercetari privind medicatia pentru aceste animale.”
“Doar doua studii sugereaza faptul ca antihistaminicele ajuta imunoterapia, iar aceasta este prima care ar contrazice acele studii”, spune Akdis. “Trebuie neaparat sa mai facem cercetari privind aceasta problema.”
• References
1. Johansen, P. et al. Clin. Exp. Allergy DOI 10.1111/j.1365-2222.2007.02904.x (2008)
2. Ohashi, Y. , Nakai, Y. & Murata, K. Ann. Allergy Asthma Immunol. 96, 600-605 (2006)
3. Müller, U. , Hari, Y. & Berchtold, E. J. Allergy Clin. Immunol. 107, 81-86 (2001)
www.nature.com
| < Anterior | Urmator > |
|---|
