MedicalStudent.ro

Wednesday
Feb 08th
Text size
  • Increase font size
  • Default font size
  • Decrease font size
Home Noutati farma Farmacologie Vitamina D - o noua metoda de a trata insuficienta cardiaca?

Vitamina D - o noua metoda de a trata insuficienta cardiaca?

Evaluare articol: / 4
Cel mai slabCel mai bun 

Companiile farmaceutice dezvolta medicamente impotriva cancerului folosind analogi ai vitaminei D, compusi sintetici ce produc aceleasi efecte ca si vitamina D. Se prezinta, de asemenea, un interes mare in folosirea vitaminei D si a analogilor sai in tratarea bolilor autoimune.

 

In mai mult de o duzina de tipuri de tesuturi din corp, vitamina D activata actioneaza asemenea unui hormon puternic, regland activitatea unor gene esentiale , a enzimelor si proteinelor. Echipa de cercetare a revelat ca, in inima, vitamina D activata se leaga de receptorii specifici, determinand un efect calmant si protector. Aceste rezultate sunt prezentate in revista “Endocrinology”.

Soarele determina pielea sa produca vitamina D activata. De asemenea, oamenii isi procura necesarul de vitamina din alimente si suplimente. Aportul exogen de vitamina si expunerea la soare prin metode sigure reprezinta optiuni bune pentru persoanele ce vor sa-si pastreze sanatatea inimii. Dar cei cu insuficienta cardiaca sau risc de insuficienta cardiaca vor necesita un medicament sau analog al vitaminei D care sa produca efectele acesteia, insa mult mai puternice.

Oamenii de stiinta au folosit un grup de soareci de laborator predispusi sa dezvolte insuficienta cardiaca “human-like”. Au masurat efectele vitaminei D activata ( 1,25 dihidroxivitamina D3, numita si calcitriol) in cazul soarecilor cu o dieta normala sau o dieta sarata, cu cele ale unui grup de control, care a primit una din diete, dar nu si tratament cu vitamina D. Soarecii cu dieta bogata in sare au fost mai predispusi sa dezvolte insuficienta cardiaca in cateva luni.

Dupa 13 luni cercetatorii au descoperit ca soarecii cu dieta sarata carora li s-a administrat tratamentul cu calcitriol prezentau nivele semnificativ scazute ale unor indicatori cheie ai insuficientei cardiace in comparatie cu soarecii netratati.

Soarecii tratati cu vitamina D prezentau o greutate mai mica a inimii, aceasta muncind mai putin pentru fiecare bataie, in timp ce presiunea sangelui era mentinuta, indicand ca functia inimii nu s-a deteriorat, ca in cazul celor netratati.

Simpson si colegii au explorat efectele vitaminei D asupra muschiului inimii si sistemului cardiovascular timp de 20 de ani. Aceste noi descoperiri se adauga interesului din ce in ce mai mare asupra deficientei in vitamina D.

www.bio-medicine.org


Publicat de :
Tanase Alexandra
Puncte: 51
 

Comentarii (0)

Subscribe to this comment's feed

Scrie comentariu

smaller | bigger
security image
Scrie caracterele din imagine

busy
 

Din aceeasi categorie:

Cilostazolul - antiagregant plachetar mai eficient decat aspirina?

Cilostazolul este un inhibitor al fosfodiesterazei II cu efect antiagregant plachetar si vasodilatator arterial. Studii recente arata efecte similare aspirinei, scazand cu pana la 38% riscul de infarct miocardic, fiind o alternativa pentru pacientii asiatici mai predispusi la hemoragie cerebrala decat caucazienii.

Studiul a fost efectuat pe 720 de subiecti chinezi afectati de infarct miocardic. Pacientii, cu o varsta medie de 60 de ani au fost tinuti sub supraveghere pe o perioada de pana la 6 luni fiind sub tratament anterior cu cilostazol sau aspirina de 12-18 luni.

Yining Huang si colegii sai de la Peking University First Hospital, Beijing, au raportat ca din cele doua grupuri, 11 pacienti carora li s-a administrat cilostazol si 15 pacienti care au luat aspirina au suferit infarcturi miocardice in timp ce 1, respectiv 6 pacienti au suferit atacuri cerebrale.

S-a inregistrat o scadere cu 38% a riscului de infarct la cei carora li s-a administrat cilostazol. In cazul pacientilor aflati sub tratament de intretinere cu aspirina riscul de hemoragie cerebrala a fost cu 7.14% mai crescut.

Efectele secundare inregistrate au fost cefaleea, ameteala, tahicardia, insa mai scazute la pacientii carora li s-a administrat cilostazol cu 15% fata de 5% pentru cefalee, 9% fata de 5% pentru ameteala si 6% fata de 2% pentru tahicardie. Palpitatiile au fost mai frecvente la cei care au luat aspirina cu 10% fata de 1%.

Cilostazolul interactioneaza cu alte substante medicamentoase precum eritromicina, itraconazol, ketoconazol, diltiazem si omeprazol.

Este de apreciat efectul in reducerea hemoragiilor cerebrale in cazul cilostazolului fata de aspirina, dar trebuie sa se tina seama si de procentul mic al pacientilor la care, totusi, acestea apar.

Implicatiile acestui studiu ofera sperante ale unui nou antiagregant plachetar mai eficient decat aspirina, insa rezultatele trebuiesc confirmate de faza a III-a a studiilor clinice.

Lancet Neuronal 2008
www.incirculation.net

Banner
Banner

Anunturi Google

Parteneri Media - Recomandari Congrese

Slimexpo

Personalitati

 

Prima femeie neurochirurg – istoria unei vieţi citite în mâini delicate si puternice

„Toată viaţa am fost numai pe fugă, nu ştiu să merg aşa...”- astfel debuta fieca...

 

Victor Babes

La 19 octombrie 1926, la Bucuresti, s-a stins unul dintre cei mai mari savanti romani, Vic...

 

Thoma Ionescu

Asadar, Thoma Ionescu(1860-1926) fost profesor – lector de anatomie al facultatii de med...

 

Mina Minovici

Intors in tara, a inaugurat in 1892, cu mari eforturi, un instituit medico-legal care ulte...

 

Dimitrie Bagdasar si dragostea pentru Neurochirurgie

‘Dr. Sofia Ionescu isi aminteste scena finala, a despartirii. Era la inceputul verii lui...
Diploma excelenta
We comply with the HONcode standard for trustworthy health
information:
verify here.

Concurs: Dincolo de cursuri

Concurs MedicalStudent.ro

Farm.ro