MedicalStudent.ro

Tuesday
Aug 19th
Text size
  • Increase font size
  • Default font size
  • Decrease font size
Home Noutati farma Farmacologie Depresia creste sensibilitatea pacientelor la actiunea anestezicelor generale

Depresia creste sensibilitatea pacientelor la actiunea anestezicelor generale

Evaluare articol: / 2
Cel mai slabCel mai bun 

Un studiu recent realizat de Dr. Mary A. Herman de la Universitatea din Florida aduce in prim-plan un factor inedit care pare sa influenteze reactivitatea pacientelor in faza de inductie anestezica : sindromul depresiv.

 

Exista numeroase statistici care demonstreaza amploarea si importanta fenomenului depresiv in patologia moderna. Un exemplu este prevalenta simptomelor depresive la femeile care sufera de diverse forme de cancere din sfera ginecologica (12%-33%) sau cancer mamar (15%-46%). Este astfel indicata analiza implicatiilor acestora asupra evolutiei globale a pacientelor, atat in plan psihologic cat si in ceea ce priveste raspunsul obiectiv la tratament.

Studiul de fata a cuprins paciente apartinand intervalului de varsta 40-81 de ani, internate in vederea extirparii chirurgicale a unei tumori pelvine de natura incerta. Evaluarea preoperatorie a evidentiat in 11 cazuri existenta unor antecedente depresive. S-au folosit in acest scop teste psihologice standardizate precum BDI-II (Beck Depression Inventory-Second Edition) si “ Future Pessimism Scale of the Millon Behavioral Medicine Diagnostic”.

Sensibilitatea la actiunea dozei standard de agent anestezic administrata in faza de inductie a fost testata cu ajutorul unui senzor special plasat pe fruntea pacientelor.

Rezultatele au aratat ca pacientele cu sindrom depresiv, care obtinusera punctaje corespunzatoare la testele psihologice, au fost mai susceptibile la efectul anestezic. Simpla existenta a unui istoric depresiv, nemanifest in momentul interventiei, nu a generat nici o modificare.

Ipoteza influentei depresiei in procesul anestezic a mai fost vehiculata si de alte studii recente; rezultatele vor trebui insa confirmate prin cercetari de mai mare amploare, putand implica in viitor adaptarea protocoalelor medicale.


Bibliografie : www.clinicalpsychiatrynews.com


Publicat de :
Rucsandra Dobrota
 

Comentarii (0)

Subscribe to this comment's feed

Scrie comentariu

smaller | bigger
security image
Scrie caracterele din imagine

busy
 

Din aceeasi categorie:

Cilostazolul - antiagregant plachetar mai eficient decat aspirina?

Cilostazolul este un inhibitor al fosfodiesterazei II cu efect antiagregant plachetar si vasodilatator arterial. Studii recente arata efecte similare aspirinei, scazand cu pana la 38% riscul de infarct miocardic, fiind o alternativa pentru pacientii asiatici mai predispusi la hemoragie cerebrala decat caucazienii.

Studiul a fost efectuat pe 720 de subiecti chinezi afectati de infarct miocardic. Pacientii, cu o varsta medie de 60 de ani au fost tinuti sub supraveghere pe o perioada de pana la 6 luni fiind sub tratament anterior cu cilostazol sau aspirina de 12-18 luni.

Yining Huang si colegii sai de la Peking University First Hospital, Beijing, au raportat ca din cele doua grupuri, 11 pacienti carora li s-a administrat cilostazol si 15 pacienti care au luat aspirina au suferit infarcturi miocardice in timp ce 1, respectiv 6 pacienti au suferit atacuri cerebrale.

S-a inregistrat o scadere cu 38% a riscului de infarct la cei carora li s-a administrat cilostazol. In cazul pacientilor aflati sub tratament de intretinere cu aspirina riscul de hemoragie cerebrala a fost cu 7.14% mai crescut.

Efectele secundare inregistrate au fost cefaleea, ameteala, tahicardia, insa mai scazute la pacientii carora li s-a administrat cilostazol cu 15% fata de 5% pentru cefalee, 9% fata de 5% pentru ameteala si 6% fata de 2% pentru tahicardie. Palpitatiile au fost mai frecvente la cei care au luat aspirina cu 10% fata de 1%.

Cilostazolul interactioneaza cu alte substante medicamentoase precum eritromicina, itraconazol, ketoconazol, diltiazem si omeprazol.

Este de apreciat efectul in reducerea hemoragiilor cerebrale in cazul cilostazolului fata de aspirina, dar trebuie sa se tina seama si de procentul mic al pacientilor la care, totusi, acestea apar.

Implicatiile acestui studiu ofera sperante ale unui nou antiagregant plachetar mai eficient decat aspirina, insa rezultatele trebuiesc confirmate de faza a III-a a studiilor clinice.

Lancet Neuronal 2008
www.incirculation.net

Banner
Banner

Anunturi Google

Personalitati

 

Prima femeie neurochirurg – istoria unei vieţi citite în mâini delicate si puternice

„Toată viaţa am fost numai pe fugă, nu ştiu să merg aşa...”- astfel debuta fieca...

 

Victor Babes

La 19 octombrie 1926, la Bucuresti, s-a stins unul dintre cei mai mari savanti romani, Vic...

 

Thoma Ionescu

Asadar, Thoma Ionescu(1860-1926) fost profesor – lector de anatomie al facultatii de med...

 

Mina Minovici

Intors in tara, a inaugurat in 1892, cu mari eforturi, un instituit medico-legal care ulte...

 

Dimitrie Bagdasar si dragostea pentru Neurochirurgie

‘Dr. Sofia Ionescu isi aminteste scena finala, a despartirii. Era la inceputul verii lui...
Diploma excelenta
We comply with the HONcode standard for trustworthy health
information:
verify here.

Concurs: Dincolo de cursuri

Concurs MedicalStudent.ro

Farm.ro