Stresul nu e un concept inventat de o televiziune pentru a-i creste ratingul unei emisiuni,ci este un produs activ al societatii noastre. Am devenit stapanii penicilinelor, cefalosporinelor, super ‘meseriasi’ in ingineria genetica, dar nu am resuit sa eliminam un dusman de temut: stresul. Putem spune ca respiram stres, ca il intalnim peste tot: in tramvai, la supermarket, cand iti platesti caminul, la facultate. Astfel , putem spune ca studentul(in acest caz la medicina) cohabiteaza cu stresul, pentru ca Facultatea de Medicina , pe langa ca te pregateste sa devii medic, te ajuta zilnic oferindu-ti situatii noi si interesante, in care iti testeaza posibilitatile de adaptare la stres.
Pregatirea pentru confruntarea cu stresul, care e strans legat de profesiunea medicala incepe din perioada admiterii, cand,in mijlocul unei luni caniculare de vara, iti stresezi neuronii ramasi post-bac cu chimie si biologie si mai stai apoi cateva zile sa astepi rezultatele.Dar toate-s trecatoare si vine si toamna si incepe trainingul ‘de stres’ care dureaza 6 ani si in decursul caruia ti se intampla multe lucruri noi,in urma carora,la sfarsit te trezesti cu fire albe,ulcere pe fond de stres,tulburari in comportamentul alimentar, gastrite, depresii, psihoze, sindroame de suprasolicitare, obezitate.
In mare, iata ce poti intalni la capitolul ‘factori declansatori ai stresului’:o ‘ascultare’ la anatomie in fata colegilor, langa schelet; 3 ORE de curs fara pauza, un examen oral , cand esti intrebat ce elemente contine canalul lui Hunter, un alt examen la care stai o zi intreaga pe langa usi si treci prin toate fazele stresului, ajung pana la epuizare, examene la care ti se spune ca daca zici ‘nu stiu’ pici, iar inainte sa ti se spuna ca ai picat, ti se tine teoria cu ‘nu ai ce cauta in facultatea asta’.
Stresul mai poate aparea cand iti cade un subiect pe care nu-l stii, cand cel care te examineaza e nervos,cand tre sa faci o manevra pe care o stii doar teoretic,cand ai examen si afli ca cei ce au dat ieri au picat toti,cand alergi jumatate de ora sa gasesti o sala de curs sau un spital,cand nu ai timp sa te alimentezi si traiesti toate manifestarile gen:hipoglicemie,hipocalcemie.
In concluzie, sa fii student la medicina nu e cel mai usor lucru de pe pamant. Totusi reactia la stres depinde de fiecare individ in parte. Cel mai important lucru e sa stim sa ne ‘stapanim’ propriul stres,pentru ca nimeni nu-si doreste sa ajunga studiu de caz pentru colegii lui aflati in timpul stagiului la sectia de Psihiatrie.
| < Anterior | Urmator > |
|---|
