MedicalStudent.ro

Lipidele sunt compusi organici care se gasesc în toate organismele vii, compusi care sunt solubili în solventi nepolari – asemanator uleiului (solventi ale caror molecule nu prezinta moment de dipol). Lipidele au diverse functii la nivelul organismelor vii, tocmai datorita acestei importante propietati fizice, care tine de solubilitate. De exemplu unul dintre cele mai importante roluri îndeplinite este formarea unor bariere la nivel celular, mai precis unor membrane semipermeabile care moduleaza traficul substantelor care patrund în celula.

Omega este un termen folosit pentru a indica pozitia primei duble legaturi la nivelul catenei hidrocarbonate (capatul nepolar), numarând de la capatul metilic al catenei. Astfel acidul linoleic este numit un acid gras ω-6, deoarece prima dubla legatura este pozitionata dupa sase atomi de carbon, iar acidul linolenic este un acid gras ω -3, deoarece prima dubla legatura este pozitionata la al 3-lea atom de carbon. Termenul de acid gras este folosit pentru a desemna faptul ca acidul organic contine un rest hidrocarbonat lung, nepolar, solubil în solventi nepolari.

Acizii linoleic si linolenic sunt acizi grasi esentiali pentru mamifere (nu pot fi sintetizati de catre organismul acestora). Pe lânga acidul linolenic în seria ω-3 se mai gasesc si acizii eicosapentanoic (EPA) si docosahexanoic (DHA). DHA este un acid gras ω-3 cu o catena lunga de 22 atomi de carbon, cu 6 duble legaturi prezente în molecula sa. Este acidul cu cele mai multe duble legaturi prezent în natura. EPA este un acid gras ω - 3 cu o catena de 20 atomi de carbon si cu 5 legaturi duble. Acidul linlolenic, EPA si DHA se gasesc în special în organismele marine, mai precis în pestele oceanic. Numeroase cercetari au demonstrat faptul ca acesti acizi sunt responsabili pentru scaderea lipoproteinelor cu densitate scazuta (LDL), colesterolemiei si a trigliceridelor la pacientii tratati cu ulei de peste bogat în acizi omega -3.

Astazi cercetatorii cauta sa înteleaga cum acesti acizi influenteaza activitati metabolice, la nivel celular, modulând diverse procese precum dezvoltarea vederii, reactiile inflamatorii, tromboza si carcinogeneza. Alimentatia noastra zilnica presupune consumarea a cel putin 20 de acizi grasi diferiti, care sunt clasificati ca fiind saturati, mononesaturati (o singura dubla legatura) sau polinesaturati. Acesti acizi grasi sufera numeroase tranformari în organismul nostru dupa absorbtie, precum β-oxidare pentru depozite energetice în organism, sau încorporarea în fosfolipide, componente majore a membranelor celulare.

În mod normal acizii ω -3 reprezinta numai o mica fractiune din totalul de acizi grasi ingerati. Suplimentele pe baza de ulei de peste pot contine pâna la 50 % din compozitie acizi omega-3. Mici cantitati de acizi ω - 3 au fost decelate si în alte alimente de orgine animala, precum carnea de vita, carnea de porc sau chiar în carnea de pasare. Plantele contin acizi grasi nesaturati tip ω - 3, de exemplu inul contine un precursor al acizilor ω -3 regasiti în peste, numit acid E-linolenic. Desi omul poate transforma în organism acidul E-linolenic în DHA, EPA si acid docosapentaenoic, aceasta metabolizare la nivelul organsimului uman are loc cu un randament scazut.

Dupa consum, acizii ω - 3 sunt absorbiti la nivelul intestinului, dupa care sunt încorporati în membranele celulare de la nivelul tuturor tesuturilor organismului. Studii recente au indicat ca indiferent de sursa de acizi ω - 3 ingerata (din peste, de la diferite plante ca precursori, suplimente nutritive sau alte surse), s-au observat schimbari majore la nivelul membranelor celulare, la câteva zile de la ingestie. De asemenea s-a mai observat ca mebranele celulare componente ale unor anumite tesuturi, precum retina, miocard, creier, sunt bogate în acesti acizi grasi. De asemenea, se pare ca aceste membrane acumuleaza cantitatile de acizi grasi ingerate în timp, fiind un marker al continutului în acesti acizi ai alimentatiei.

Datorita faptului ca sunt încorporati în mebrana celulara a diferitelor celule ale organismului uman, acesti acizi influenteaza functionearea mebranei celulare si chiar a întregii structuri celulare. Într-un review publicat de catre Marc E. Surette în Mechanisms and innovations din Canadian Medical Association, acesta afirma ca acizii ω - 3 ajunsi în organism din alimentatie sunt în directa competitie cu acizii ω - 6 pentru a fi încorporati în membranele celulare.

Dintre toti acizii tip ω - 6, cel mai important este acidul arahidonic. Prin stimularea celulelor de catre stimuli externi, din mebrana celulara se elibereaza acidul arahidonic, precursor al unor substante endogene cu diverse roluri în organism precum stimularea agregarii plachetare, reglarea secretiei gastrice, sau bronhoconstrictie. Metabolitii acidulii arahidonic reprezinta tintele unor importante medicamente precum antiinflamatoarele nesteroidiene (AINS) sau antiasmatice tip antagonisti ai leucotrienelor. S-a constatat ca acizii ω - 3 din alimentatie au actiuni asemanatoare acestor medicamente, dar si interfera în procesele naturale pe care le inhiba, prin substitutia acidului arahidonic în mebranele celulare. Astfel, are loc inhibitia unor procese naturale precum agregarea plachetara, bronhoconstrictia, sau chiar pot afecta reglarea tensiunii arteriale. În mod normal acidul arahidonic este eliberat prin metabolizarea fosfolipidelor prezente în membrana celulara, mai ales cea neuronala. Deasemenea substante endogene cu roluri asemanatoare în organism (leucotriene) se mai elibereaza si din membrana eozinofilelor, celule componente ale seriei granulare a celulelor limfocite. Aceste substante au rol important în medierea inflamatiei, aparute la nivel local, în urma unor diversi stimuli externi. Inflamatia apare în mod normal în urma unei infectii, rani, alergii sau alte cauze externe. Totusi, patologic, inflamatia necontrolata s-a dovedit a fi implicata în diverse boli precum artrita reumatoida, astmul sau ateroscleroza. Marc E. Surette considera ca propietatea acizilor ω - 3 de a substitui si astfel a interfera în metabolismul acidului arahidonic sta la baza propietatilor asemanatoare antiinflamatoarelor nesteroidiene.

Alte mecanisme de actiune ale acizilor ω - 3 propuse de catre cercetatori mai sunt: modularea unor proteine de adeziune, precum selectinele si molecula I de adeziune celulara vasculara, care participa la interactiunile între leucocite si endoteliul vascular. Acizii ω - 3 pot, de asemenea, sa se lege de receptorii nucleari, precum receptorul retinoidic X, care opereaza ca factor de transcriptie. Încorporarea în membrana monocitelor în acizi ω - 3 grasi determina sinteza si eliberarea unor mici cantitati de citochine (factorul de necroza tumorala E, interleukina-Iβ), care sunt implicate în raspunsul inflamator. Deci acizii ω - 3 din peste pot influenta aparitia raspunsului inflamator.

Acizii ω - 3 pot influenta functionarea unor proteine conectate direct cu stratul dublu membranar, precum rodopsina. Schimbarile conformationale la nivelul acestei proteine transmembranare, survin în functie de modificarile luminii, fiind mai eficiente în membrane celulare bogate în acizi grasi ω - 3. Canalele ionice sunt alte elemente influentate de prezenta acizilor tip ω - 3 în membrana celulara. Atfel se pare ca acizii ω - 3 moduleaza activitatea unor canale ionice precum cele voltaice de sodiu si calciu, canale esentiale în excitabilitatea celulelor miocardice, Ca2+ intracelular fiind responsabil de excitatia acestor celule. Acizii ω -3 inhiba activitatea unor proteine cuplate cu canale ionice de la nivel cardiac, acest mecanism fiind presupus a sta la baza propietatilor antiaritmice a acestor compusi. Numeroase studii clinice indica diverse efecte protectoare manifestate de acizii omega -3 în diverse boli coronariene.

The American Heart Association recomanda ca doza zilnica de acizi grasi tip omega - 3 sa fie de cel putin 300 mg. pentru un om sanatos (adica aproximativ doua mese cu peste pe zi), în timp ce un bolnav cu boli coronariene ar trebui sa consume zilnic aproximativ 1000 mg. Desi reactii adverse sau efecte farmacotoxicologice importante nu au fost semnalate în prezent, totusi US Food and Drug Administration recomanda ca doza zilnica sa nu depaseasca 3000 mg., deoarece s-au semnalat unele probleme privind controlul glicemiei la unii pacienti, tendinte la sângerari sau cresterea LDL colesterol. Desi se cunoaste ca ingestia zilnica de acizi ω - 3 are afecte benefice asupra miocardului, totusi obiceiurile alimentare sunt greu de schimbat, pentru cei mai multi oameni. O alternativa este înglobarea unor cantitati mici de acizi tip ω - 3 în unele alimente deja existente pe piata, aceasta fiind o tendinta în crestere printre producatorii de alimente, mai ales pentru cei din industria carnii. De semenea suplimentele pe baza de ulei de peste oceanic, sunt o solutie pentru a se atinge DZR (doza zilnica recomandata) din acesti acizi. Astazi se cauta noi surse de acizi grasi precum EPA sau DHA, acestia fiind extrasi si de la alte organisme precum Crypthecodinium cohnii, o alga, sau Echium plantagineum, o planta ale carei seminte sunt bogate în ulei ce contine steridonic. Ramâne de vazut daca în viitor alimentele îmbogatite cu acizi omega -3 vor deveni ceva uzual în obiceiurile noastre alimentare.