Comunicat de presa - Conferinta Finantarea Sustenabila a Sistemelor de Sanatate

1,6 miliarde de euro se pierd anual în România prin frauda din sistemul medical

București, 24 martie. România pierde anual aproximativ 1,6 miliarde de euro din cauza fraudei existente în sistemul medical, sub forma plăților informale efectuate către personalul medical sau prin înregistrarea unor tratamente care nu au fost efectuate, potrivit datelor prezentate de Paul Vincke, președinte al Rețelei Europene de combatere a corupției și fraudei în străinătate (Belgia), în cadrul celei de-a doua zile a conferinței Finanțarea Sustenabilă a Sistemelor de Sănătate, organizată de Tarus Media.

„În anul 2004, sistemul sanitar românesc a oferit servicii către 27 de milioane de persoane asigurate, dintre care doar 19 milioane au putut fi identificate. Costurile aferente nașterii unui copil în România ajung chiar până la 3.000 de euro în plăți informale către personalul medical, la care se mai adaugă încă o mie de euro dacă este nevoie de o operație cezariană”, a spus Paul Vincke care a încercat să dezvolte o colaborare cu autoritățile române încă din 2004, dar fără ca aceasta să se materializeze într-un proiect concret anti-fraudă în sănătate.

Potrivit studiilor existente la nivel mondial, risipa resurselor din sănătate este cauzată de fraudă și corupție (în proporție de până la 19-20%), ineficiența administrativă (17%), erorile și ineficiența furnizorilor de servicii medicale (12%), supraconsumul sau serviciile de sănătate care pot fi evitate (40%), de lipsa coordonării între instituțiile din sistem (6%) și îngrijirile medicale care ar putea fi prevenite (6%).

Atitudinea profesioniștilor din domeniul sănătății care minimalizează existența fraudei, companiile din industria farma care folosesc licențe false sau stimulează supraconsumul de antibiotice (de exemplu) și nu fac publice rezultatele exacte ale studiilor clinice, precum și inexistența unei definiții legale a fraudei și corupției reprezintă în opinia lui Paul Vincke tot atâtea elemente care întrețin pierderile în sistem. „Înainte de a face investiții în sistem, ar trebui să rezolvați consecințele acestor probleme care produc o scurgere de finanțare. În plus, aceste pierderi ar trebui măsurate, la fel cum ar trebui măsurate costurile și calitatea serviciilor. Odată ce se cunosc, pierderile pot fi tratate ca un element de business și pot fi aplicate soluțiile potrivite pentru a le recupera”, a explicat Vincke.

Spitalele sunt depășite ca instituții de sănătate

Spitalele, invenție a secolului 19, încep să reprezinte o unitate de sănătate depășită, însă mare consumatoare de resurse și ar putea fi punctul de început al transformărilor orientate spre o mai mare eficiență în sistemul românesc de sănătate, consideră prof. Niek Klazinga, profesor de Medicină Socială din cadrul Universității din Amsterdam, șeful proiectului Health Care Quality Indicator al OECD din Paris. „În secolul 21, spitalele se vor transforma dramatic și va fi tot mai puțin nevoie să concentrați multă tehnologie în aceeași locație. Va fi posibil ca îngrijirile de urgență să fie acordate în afara spitalelor, în unități speciale, chiar în ambulanțe”, a spus Klazinga, menționând că, deși în România numărul de paturi se află în scădere, rămâne totuși mai mare decât media europeană. Ca urmare a transformărilor viitoare, va exista o nevoie tot mai mare de medici generaliști și vor apărea noi profesii medicale, implicate în gestionarea instituțiilor, a mai spus acesta.

Interes crescut al medicilor de familie pentru fonduri europene

Aproximativ 200.000 de euro în fonduri europene sunt disponibili fără cofinanțare pentru dotarea cabinetelor, în prezent existând peste 200 de proiecte de acest gen, semn al interesului crescut al medicilor de familie de a profita de oportunitățile financiare ale fondurilor europene, a declarat Aura Răducu, Programme Manager pentru politici europene în cadrul Comisiei Europene, DG Regio. „O schemă de finanțare pentru medicina de familie ar fi binevenită dacă ar fi considerată o prioritate de către Guvern”, a spus Răducu. Domeniul sănătății reprezintă 2,5% din totalul alocării de fonduri europene pentru România, aproximativ 4-500 milioane de euro, 80% dintre proiecte existând deja. Pe de altă parte, implementarea proiectelor este întârziată. „Vom avea mai puține argumente să spunem că avem nevoie de mai mult dacă nu consumăm nici fondurile acestea”, a explicar Aura Răducu.

Ca reprezentant al inițiativelor la nivel european, europarlamentarul Petru Luhan a vorbit despre angajamentul său de a promova descoperirea Ralucăi van Staden (un instrument de diagnosticare a prezenței cancerului în corp printr-o analiză de sânge), atrăgând atenția asupra faptului că această afecțiune cauzează o treime dintre decesele din statele UE. După acțiunea desfășurată în acest sens la nivel european, va urma o dezbatere legată de combaterea cancerului în Europa în cadrul Parlamentului României.

Bolile rare în România

Prof. dr. Maria Puiu, vicepreședintele Alianței Naționale pentru Boli Rare din România, președintele Societății Române de Genetică, a prezentat situația accesului la tratament a pacienților cu boli rare și dificultățile cu care aceștia se confruntă, în condițiile în care costul ridicat al tratamentului limitează accesul pacienților. Ea a subliniat necesitatea ca Asociația Pacienților să fie consultată de autorități în cazul deciziilor care privesc pacienții cu boli rare. Bolile rare afectează mai puțin de cinci din 10.000 de oameni. În prezent, se apreciază că există între 4.000 - 8.000 de boli rare, ceea ce înseamnă că 7% dintre europeni suferă de o boală rară. „În România, există 4.867 de persoane încadrabile în această patologie, în realitate numărul persoanelor care suferă de o boală rară fiind dublu. Ministerul Sănătății alocă 45.490 de lei pe an pentru fiecare caz”, a declarat conf. dr. Geza Molnar, consilier personal al Ministerului Sănătății. Andras Fehervary, director în cadrul Novartis Oncology Europe, a punctat investițiile majore, inclusiv în domeniul studiilor clinice, pe care companiile farmaceutice trebuie să le realizeze pentru a obține medicamente pentru boli rare, precum și parteneriatele pe care le derulează în alte state cu autoritățile sau cu alte companii farmaceutice pentru a îmbunătăți accesul pacienților la tratament.

Georgiana Tacutu