Alien hand syndrome” este o afectiune neurologica ce se caracterizeaza prin miscari involuntare ale mainilor (persoana bolnava este incapabila de controlul extremitatilor membrelor superioare). Persoana afectata uneori poate lua si manipula anumite obiecte fara insa a dori acest lucru, chiar pana la punctul in care mana sanatoasa trebuie sa retina mana afectata de la anumite activitati.
Un nou studiu a identificat ariile cerebrale responsabile de miscarile voluntare si involuntare, evidentiind inhibitia activitatii neuronale in cortexul motor primar in timpul miscarii motorii incostiente, caracteristica AHS (fapt identificat de
Cercetatorii de la Spitalul Universitar din Geneva, Elvetia). Studiul a fost publicat in numarul din iulie al “Annals of Neurology”, revista Asociatiei Americane de Neurologie.
Conducatorul studiului sustine faptul ca aceasta descoperire indica faptul ca activitatea cerebrala limitata la nivelul M1 poate aparea in urma unor activitati motorii inconstiente si confirma in mod direct ipoteza ca in lipsa constientei in cortexul motor, caile motorii pot dezvolta functii normale.
Studiul a inclus un singur pacient, in varsta de 70 de ani, cu folosire predominanta a mainii drepte, care prezenta AHS in urma unui accident vascular cerebral, produs in lobul parietal drept. Mana sa stanga prezenta in continuare activitate motorie normala, cu o usoara slabiciune musculara si cu mai putina indemanare, dar cu o absenta semnificativa a sensibilitatii.
Alien hand movements (AHM) erau reprezentate la acest pacient de gesturi involuntare sau chiar stransoare a unor obiecte, de care pacientul nu era constient in cazul in care nu putea sesiza vizual acest lucru.
Cu ajutorul unei tehnici de rezonanta magnetica functionala (f RMN), cercetatorii au realizat doua experimente. In primul dintre acestea, pacientului supus studiului i s-a cerut sa realizeze diferite activitati motorii simple, permitand medicilor sa compare actiunile mainii stangi atunci cand pacientul era constient de aceasta si atunci cand acesta nu o sesiza.
In cel de-al doile experiment cercetatorii au folosit f RMN pentru a compara rezultatele obtinute in urma unei activitati alternative a mainii stangi cu cea dreapta.
Folosind o camera video compatibila cu RMN-ul, medicii au putut monitoriza continuu activitatea pacientului, utilizand apoi inregistrarea pentru a determina durata precisa a miscarilor in diferite conditii. Cercetatorii subliniaza faptul ca pacientul nu si-a putut vedea niciuna dintre maini in timpul experimentului.
Pentru a identifica ariile cerebrale activate in timpul miscarilor involuntare caracteristice AHS (AHM), cercetatorii au comparat intr-o prima etapa perioadele AHM cu cele de repaus, sesizand o activare alternativa a M1 si evidentiind o activitate cu atat mai crescuta la nivelul sau cu cat miscarile AHM sunt mai dese.
Miscarile voluntare au activat nu numai cortexul motor primar drept ci si alte regiuni cerebrale, inclusiv cortexul premotor drept si arii motorii suplimentare, observandu-se de asemenea activitate si in ariile prefrontale stangi si regiunea parietala bilaterala.
Contrastul intre miscarile voluntare versus AHM au confirmat o crestere a activitatii in regiunile prefrontale si parietale, prezente in cazul primelor dintre cele doua.
Rezultatele experimentului care testeaza miscarile voluntare ale ambelor maini evidentiaza o activare semnificativa in M1 contralateral si cortexul premotor bilateral in timpul activitatii voluntare a ambelor maini.
Miscarile voluntare ale fiecareia dintre maini a aratat o activare semnificativa a M1 contralateral si cortexului premotor bilateral. In plus, activitatea M1 din emisfera dreapta a fost identica in timpul miscarilor voluntare si miscarilor AHM ale mainii stangi.
Ariile motorii suplimentare ale ambelor emisfere au fost activate predominant de catre miscarile mainii stangi, fapt ce sugereaza un grad mai mare de pregatire motorie si intentie de control in cazul dorintei de a folosi membrul afectat.
Cercetatorii sustin ca aceste rezultate obtinute in urma f RMN evidentiaza pentru prima data ariile cerebrale responsabile de miscarile AHM. Descoperirea majora consta in faptul ca AHM se asociaza cu activare selectiva si izolata a cortexului motor primar contralateral.
Conform studiului se sugereaza faptul ca activitatea motorie constienta si inconstienta implica aceleasi structuri ale cortexului, si ca activitate in M1 nu este corelata cu miscarile voluntare.
Autorul studiului sustine ca in timp ce cortexul motor primar codifica miscarile membrelor, planificate precedent la nivel parietal, numai activitatea finala ar putea genera o experienta constienta a intentiilor motorii.
In concluzie cercetatorii sustin importanta acestei descoperiri in intelegerea unor afectiuni neurologice si neuropsihiatrice asociate lipsei controlului motor sau constientei unor actiuni (precum in membrul fantoma, anosognosia-in care persoana afectata sufera de o anumita dizabilitate, aparuta in urma unei leziuni cerebrale, fara a fi insa constienta de aceasta- sau in halucinatiile specifice schizofreniei)
www.medscape.com
www.sciencedaily.com
www.eurekalert.org/pub_releases/
| < Anterior | Urmator > |
|---|
