MedicalStudent.ro

Thursday
Mar 28th
Text size
  • Increase font size
  • Default font size
  • Decrease font size
Home Editorial Contravizita Hipertensiunea arteriala

Hipertensiunea arteriala

Evaluare articol: / 33
Cel mai slabCel mai bun 

Hipertensiunea arteriala – o noua perspectiva a unei boli commune

 

(extras din lucrarea "Hipertensiunea arteriala – o noua perspectiva a unei boli commune", Bararu Iris, Adnana Jaramani si Alexandra Tibuleac, Congressis 2007, Iasi)

Hipertensiunea arteriala reprezinta cea mai raspandita boala cronica, de care sufera intre o treime si jumatate din populatia unei tari. Suferinta hipertensiva este mai frecventa in societatile moderne de tip occidental, in care supraalimentatia, inactivitatea fizica si stresul sint o caracteristica a vietii moderne. De ce este importanta aceasta suferinta cardiovasculara? Inainte de toate, este foarte frecventa, deseori asimptomatica si evolueaza tacut, pentru timp indelungat, in ciuda consecintelor severe asupra sanatatii.

Primele masuratori ale tensiunii arteriale au fost facute in secolul al XVI-lea, atunci cind fiziologul englez Thomas Harvey a inregistrat presiunea dezvoltata de muschiul cardiac in arterele carotide ale calului. Cercetarile sale au fost publicate intr-un tratat de fiziologie memorabil ('Despre miscarea inimii' - 'De motu cordis'), care a pus bazele stiintei cardiovasculare. Intre primele masuratori ale tensiunii arteriale si recunoasterea importantei acesteia ca boala s-au scurs, insa, citeva secole.

Definiţia hipertensiunii arteriale s-a modificat de-a lungul timpului. Cea utilizată în prezent în Europa pentru adulţi desemnează o tensiune arterială sistolică mai mare de 140 mm Hg sau o tensiune arterială diastolică mai mare de 90 mm Hg. Diagnosticul de hipertensiune arterială se pune rareori pe baza unei singure măsurători, ea reprezentând mai degrabă media mai multori măsurători efectuate pe parcursul câtorva săptămâni sau luni.

Desi multe dintre persoanele adulte suferă de hipertensiune arterială; cu toate acestea, numai jumătate dintre bolnavi sunt conştienţi de prezenţa bolii, iar tensiunea arterială este menţinută sub control numai la o parte din cei diagnosticaţi.

Sângele este transportat de inima la tesuturile organismului prin vase numite artere, presiunea sângelui reprezentând forta cu care împinge sângele în peretii arterelor. La fiecare bataie a inimii (60-70 batai pe minut în repaus), se pompeaza sânge în artere. Presiunea arteriala este maxima în momentul contractiei inimii si pomparii sângelui. Aceasta se numeste presiune arteriala sistolica. Când inima se relaxeaza, între batai, presiunea arteriala scade. Aceasta reprezinta presiunea arteriala diastolica.De obicei, presiunea sistolica creste odata cu varsta. Cu toate acestea, dupa varsta de 60 de ani, presiunea diastolica incepe sa scada lent, deoarece vasele sangvine isi pierd din elasticitate si devin rigide.

CLASIFICAREA( Stadializarea) TENSIUNII ARTERIALE LA ADULTI

Felul TA

Optima

TA sistolica

<120

TA diastolica

<80

Normala <130 <85
Normal inalta 130-139 85-89

HIPERTENSIUNEA ARTERIALA

STADIUL 1 140-159 90-99
STADIUL 2 160-179 100-109
STADIUL 3 >180 >110

Alte clasificari:
I. În funcţie de etiologie:
- Hipertensiunea arterială esenţială-nu se poate evidenţia o cauză organică
- Hipertensiunea arterială secundară sau simptomatică-e dovedită cauza.
Se deosebesc hipertensiuni secundare renale, endocrine , neurogene şi cardiovasculare.

II. ÎN funcţie de evoluţie după O.M.S.:
- Stadiul I – caracterizată prin depăşirea valorilor normale de 140-159/90-95 mm Hg
- Stadiul II –caracterizată prin semne de hipertrofie cardiovasculară(hipertrofia ventriculului stâng). 160-180/100-110 mm/Hg
- Stadiul III- peste180 mm/Hg/110 - caracterizată prin apariţia complicaţiilor cardiace, coronariene ,cerebrale şi renale.

 

Cauzele ce determina aparitia hipertensiunii arteriale

 

La majoritatea persoanelor (peste 90%)nu exista o cauza determinanta pentru aparitia hipertensiunii arteriale. Acest gen de presiune arteriala crescuta se numeste hipertensiune arteriala esentiala sau primara. (boala hipertensiva). Pentru mecanismele HTA esentiale au fost propuse diferite ipoteze; una din cele mai admise este “teoria mozaicului”, in care factorii predispozanti sau determinanti ar fi ereditatea, factori vasculari, starile emotive repetate, unele tulburari endocrine (suprarenale), regim hipercaloric, aport excesiv de sare in alimentatie.

Alta serie de persoane (sub10%)sufera de HTA determinata de o serie de cauze cunoscute cum ar fi: - afectiuni ale parenchimului renal, afectiuni renovasculare, aldosteronism primar, sindromul Cushing, feocromocitomul, coarctatia de aorta, , congenitale, anomalii ale aortei sau de scaderea elasticitatii aortei, intalnita la varstnici si in diverse afectiuni cerebrale,în folosirea contraceptivelor orale.Aceasta este numita hipertensiune arteriala secundara si este în general curabila daca sînt corectate cauzele determinante.

Ereditate, incidenta, prevalenta, virsta, sex
Oricine poate dezvolta hipertensiune arteriala, dar unele persoane sunt mai predispuse pentru aceasta suferinta. De exemplu, HTA apare mai devreme si se dezvolta mai sever la populatia afro-americana decât la populatia alba.

La adultul tânar si mediu, barbatii sufera de HTA mai frecvent decât femeile. Pe masura ce îmbatrânesc, raportul se schimba. Dupa menopauza femeile dezvolta mai frecvent HTA decât barbatii la aceeasi vârsta. Numarul bolnavilor de HTA creste rapid atât la femei cît si la barbati pe masura înaintarii în vârsta.

Factorii ereditari pot face ca numarul bolnavilor de HTA sa fie mai mare decât în alte familii. Daca parintii si bunicii sufera de HTA este cu atât mai probabil ca si descendentii castor familii sa dezvolte aceasta suferinta. Desi este o suferinta frecventa la adulti, poate apare si la copii.
In majoritatea cazurilor nivelul TA este determinat de interactiunea unor defecte genetice cu factorii mediului ambiant. Contributia factorului genetic variaza de la 25 pâna la 65%. Exista forme mostenite în mod monogen.

Incidenta/Prevalenta:

HTA esentiala 82 - 95,3 %;
HTA cauzata de boli renale cronice 2,4 - 5,6%;
HTA renovasculara 0,2 - 4,0%;
HTA cauzata de coarctatia de aorta 0,l - l,0 %;
HTA cauzata de aldosteronism primar 0,1 -0,5%;
HTA cauzata de sindromul Cushing 0,l - 0,2%;
HTA cauzata de feocromocitom 0,l - 0,2%;
HTA cauzata de folosirea contraceptivelor orale 0,2-1,0%.

Predominanta de vârsta: se constata sporirea incidentei cu 5% la fiecare interval de 10 ani de vârsta cu exceptia grupului 65-74 ani.

Predominanta de sex:

La adultul tânar si mediu, barbatii sufera de HTA mai frecvent decât femeile. Pe masura ce îmbatrânesc, raportul se schimba. Dupa menopauza femeile dezvolta mai frecvent HTA decât barbatii la aceeasi vârsta. Numarul bolnavilor de HTA creste rapid atât la femei cît si la barbati pe masura înaintarii în vârsta.

Etiopatogenia

Majoritatea autorilor acceptă astăzi concepţia nervistă, potrivit căreia predispoziţia ereditară este de natură neurogenă , legată de o anumită structură a personalităţii şi de o anumită modalitate de răspuns la situaţii de stres , durere , frică , supărare. Boala esenţial nervoasă, produsă de o tulburare în activitatea centrilor nervoşi superiori. Diferiţi factori , excitanţi din sfera psiho-emoţională, acţionând pe fonul predispoziţiei ereditare, duc la apariţia unor focare de excitaţie permanentă la nivelul scoarţei cerebrale, determinând secundar o vasoconstricţie arterială. În lanţul patogenic al hipertensiunii mai intervin tot prin intermediul scoarţei- sistemul endocrin şi rinichiul.

 

Formele clinice

1. Esentiala (primara);

Hipertensiunea arterială esenţială: prin care se înţelege orice sindrom clinic hipertensiv , în care valorile presiunii arteriale sunt crescute, în absenţa unei cauze organice. Este cea mai frecventă , reprezentând peste 90% din totalul hirtensiunilor şi apare de obicei după 30 ani , cu un maximum ce frecvenţă între 40-50 ani. Ereditatea ar juca un rol foarte important , afecţiunea întâlnindu-se la 20-80 % în antecedentele familiare ale bolnavilor. Ceea ce se transmite ar consta într-o tulburare a metabolismului catecolaminelor (adrenalina şi noradrenalina),care stau la baza vasoconstricţiei arteriale.

2. Secundara.

De cauză renală(rolul principal este deţinut de o enzimă care ia naştere în rinichiul ischemic – renina care se transformă în sânge sub actiunea enzimei de canversie într-o substanţă hipertensivă – angiotensina).

- hipertensiune reno-vasculara(anomalii congenitale ale vaselor renale, stenoze; anevrism, tromboze, embolii)

- hipertensiuni din bolile parenchimului renal(glomerulo-nefrita acută şi cronică, leziuni renale din diabet, pielonefrite etc.)

De cauză endocrină .

- Feocromocitomul - o tumoare localizată în medulara glandei suprarenale caraterizate prin crize paroxistice de hipertensiune , datorită descărcării în sânge a catecolaminei (adrenalină, noradrenalină); tratamentul e chirurgical.

- Hiperaldosteronismul primar(adenom corticosuprarenal cu secreţie excesivă de aldosteron)

- Sindromul Cushing, datorită unei tumori corticosuprarenale sau hipofizare care se caracterizează prin hipertensiune, obezitate, vergeturi, hirsutism şi creşterea eliminării urinare a 17 – cetosteroizilor-tratamentul e chirurgical.

- hipertiroidism şi în cursul sarcinii; în cursul primei sarcini poate apărea o hipertensiune reversibilă, recedivînd eventual cu fiecare nouă sarcină, alteori ,graviditatea agravează într-o hipertensiune arterială preexistentă, de altă natură.

De cauză neurogenă.

În boli traumatice, tumorale sau inflamatorii ale creerului care duc la o creştere a presiunii intracraniene sau în caz de leziune ale centrilor vasomotori se observă, uneori, şi creşterea tensiunii arteriale.

De cauză cadiovasculară.

Bolile însoţite de hipertensiune arterială sunt: coarctaţia aortică, blocul complet , insuficienţa aortică şi ateroscleroza.

 

Care sunt persoanele cu risc de a dezvolta hipertensiune arteriala?

Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) estimează că aproximativ 15% până la 37% din populaţia adultă globală are hipertensiune. În cele mai multe populaţii adulte, prevalenţa hipertensiunii arteriale (HTA) depăşeşte 20%. Această analiză indică faptul că mai mult de un sfert din populaţia adultă a lumii totalizând aproximativ 1 miliard avea hipertensiune în 2000 şi această proporţie va creşte la 29% până în 2025. Studiile arată că bărbaţii şi femeile au o prevalenţă egală a hipertensiunii şi că această prevalenţă creşte cu vârsta în toate regiunile lumii. 1

Probabilitatea apariţiei hipertensiunii arteriale este mai mare în rândul persoanelor obeze sau diabetice şi creşte odată cu înaintarea în vârstă.Este foarte cunoscut faptul ca hipertensiunea este factor de risc pentru stroke (atac vascular cerebral), infarct de miocard, afectarea vaselor sanguine, afectarea rinichilor, pierderea vederii si alte complicatii.

Cu siguranta, in aparitia si progresia acesteia intervin consumul exagerat de alimente sarate, obezitatea (mai ales cea in care grasimea se distribuie in jurul taliei) si lipsa de activitate fizica. Prezenta bolii la unul sau la ambii parinti creste posibilitatea ca descendentii acestora sa dezvolte aceeasi problema de sanatate, boala putindu-se transmite de la parinti la copii. Este important de inteles ca hipertensiunea poate aparea dupa virsta de 40 de ani, desi conditiile favorizante exista din prima tinerete sau inca de la nastere, in cazul factorilor genetici.

Boala poate fi si consecinta unor alte suferinte cu care se asociaza adesea, cum sint bolile cronice de rinichi, unele afectiuni ale glandelor endocrine, precum tiroida sau suprarenalele, sau unele boli congenitale prezente inca de la nastere. In ultimii ani, se remarca o tendinta ingrijoratoare de aparitie a bolii hipertensive la virste din ce in ce mai tinere, din cauza obezitatii, alimentatiei bogate in sare si grasimi, fara produse vegetale sau de origine cerealiera, si a sedentarismului.

Dupa cum se poate intelege cu usurinta, hipertensiunea nu se produce intotdeauna singura, ci se asociaza cu alti asa-numiti factori de risc cardiovascular, cum sint diabetul zaharat, cresterea concentratiei de colesterol in singe sau fumatul. Asocierea dintre hipertensiune si acesti factori de risc nu creste aritmetic nesansa de a face infarct de 16 ori mai mare decit cineva de acelasi sex si virsta, care are tensiune normala, nu fumeaza si are colesterol normal.

Cunoastem cu totii acesti factori de risc, precum: fumatul, valorile crescute ale glicemiei sau diabetul zaharat, varsta care depaseste 60 de ani, alte afectiuni vasculare cardiace, renale sau cerebrale in trecutul propriu sau la rudele apropiate, valori constant crescute ale tensiunii arteriale, valori crescute ale lipidelor sau grasimilor in sange si supraponderaliatea sau obezitatea.

HTA creşte riscul apariţiei şi agravării afecţiunilor cardiovasculare:
- O scădere cu 5 mmHg a TAd scade riscul apariţiei AVC cu 35-40%;
- O scădere cu 5 mmHg a TA scade riscul apariţiei bolilor cardiovasculare cu 11-13%;
- O scădere cu 5 mmHg a TA scade riscul apariţiei afecţiunilor renale cronice 25%;
- HTA creşte riscul de reapariţie a AVC şi a infarctului.

Efectele Negative ale HTA sunt agravate de prezenţa simultană cu ea a următorilor factori de risc suplimentari la aceeaşi persoană:
- Vârsta: la peste 45 de ani, riscul de deces prin AVC sau IM creşte cu 300-400% la fiecare 10 ani;
- Genul: Bărbaţii au un risc de deces prin AVC cu 30% mai mare decât al femeilor, iar în cazul decesului prin IM acesta e mai mare cu 200-300% la bărbaţi decât la femei ( 34-75 ani), dar după 75 anii riscurile de deces prin afecţiuni cardiovasculare devin egale;
- Diabetul: Riscul de deces prin afecţiuni cardiovasculare creşte cu 300% la bolnavii de DZ ( atât insulinodependenţi, cât şi noninsulinodependenţi ) faţă de cei care nu au DZ.

Riscurile de deces datorită afecţiunilor cardiovasculare sunt mult mai mari dacă ultimii 3 factori apar simultan cu HTA:
- Un bărbat de 65 Ani, cu DZ şi alte afecţiuni cardiovasculare în trecut + o HTA de Gr.1 (145 per 90 mmHg) are un risc anual de apariţie a unui eveniment cardiovascular major de 20 de ori mai mare decât al bărbat la 40 de ani cu aceeaşi tensiune arterială doar care nu are DZ şi nici antecedente cardiovasculare până la acea vârstă.
- Un bărbat la 40 de ani cu HTA de Gr.2 (170 per 105) are un risc de accident cardiovascular major de 2-3 ori mai mare decât ale unui alt bărbat de aceeaşi vârstă, cu alţi factori de risc similari dar cu o HTA de Gr.1 (145 per 90 mmHg).

- Fumatul: Creşte riscul afecţiunilor cardiovasculare şi al AVC Ischemice la toate vârstele dar cu un coeficient invers proporţional cu vârsta: la bărbaţii sub 65 ani riscul decesului cardiovascular este de 2 ori mai mare la fumători decât la nefumători, pe când la bărbaţii de peste 85 ani riscul fumătorilor este numai cu 20% mai mare decât al nefumătorilor. Trebuie să ţinem cont şi de faptul că fumatul creşte în acelaşi timp riscul multor afecţiuni non-cardiovasculare (Respiratorii şi Neoplazice).
- Alcoolul: Riscul Afecţiunilor Cardiovasculare este mai redus cu 30-40% la cei care consumă Zilnic 1pahar de vin decât la cei care nu consumă zilnic alcool. Dar consumul unor cantităţi mai mari de Alcool Zilnic provoacă alte Afecţiuni Cardiace şi Creşte Riscul Accidentelor Vasculare, Hipertensiune Arterială, Afecţiunilor Non-Cardiovasculare şi Accidentelor Generale.
- Mişcarea: Cei care fac Exerciţii Fizice Moderate cel puţin 20 Minute Zilnic au Risc al Decesului Cardiovascular cu 30% mai Mic decât al Sedentarilor;
- Starea Socio-economică: ( Nivel de Educaţie, Venituri şi existenţa Locului de Muncă) este un puternic prezicător de Risc în cele mai cunoscute Afecţiuni Cardiovasculare. În anul 1980 în SUA cei cu un Venit Anual de 18.500 USD aveau o Rată a Decesului pe Cardiovascular mai mare cu 40% decât cei ce aveau anual un Venit de 32.000 USD.
- Zone Geografice: Europa de Est, Rusia şi Ţările Baltice au o Rată foarte Mare şi în Creştere Accelerată atât a Afecţiunilor Cardiovasculare cât şi a Accidentelor Cerebrale. China are o Rată mai Mare la Accidentele Cerebrale şi o Rată mai Mică la Afecţiunile Cardiovasculare decât America de Nord şi Europa de Vest.

Factori de risc ai HTA: - predispunerea ereditara, excesul ponderal, consum salin excesiv, conditii cardiovasculare asociate:( Hipertrofia ventriculara stânga, Angina pectorala si infarctul de miocard , Insuficienta circulatorie,. Revascularizarea coronariana,. Ictusul cerebral sau atacul ischemic tranzitoriu),Nefropatia, Retinopatia, Bolile arterelor periferice.

Factorii predispozanţi:
• Obezitatea
• Trauma cranio-cerebrală
• Stresurile
• Dezbalansul endocrin (climaxul)
• Abuzul excesiv de sare de bucătărie şi lichide
• Lucru nocturn
• Consumul alcoolului , a ceaiului negru şi cafelei tare
• Ereditatea agravată
• Lucru cu factorii dăunători

Modificările fundamentale locale care stau la baza hipertensiunii arteriale sunt vasoconstricţia arterială şi creşterea conţinutului peretelui arteriolar în apă şi sare. Mai târziu apar leziuni organice şi ateroscleroza , care grăbesc evoluţia şi întunecă prognosticul prin complicaţii.

Riscuri asociate cu cresterea tensiunii arteriale

Hipertensiunea accelereaza aparitia aterosclerozei, o boala a peretilor arteriali in care, prin depunerea de grasimi si, mai ales, de colesterol, se produce o reactie inflamatorie a vaselor, ce predispune la ingustarea acestora si la aparitia de cheaguri. Obstructia vaselor prin placi aterosclerotice sau formarea de cheaguri in interiorul lor produce complicatiile redutabile ale hipertensiunii, sub forma infarctului miocardic, a accidentelor vasculare cerebrale sau a gangrenelor membrelor inferioare. Hipertensiunea poate determina rupturi ale vaselor cerebrale si aparitia de hemoragii in interiorul creierului, ceea ce poate duce la consecinte grave, care merg de la paralizii definitive, cu imobilizare la pat toata viata, pina la moarte subita.

FACTORI DE RISC MODIFICABILI:
in legatura cu stilul de viata:

-fumatul: un fumator are riscul de a suferi de boli cardiovasculare de 2-4 ori mai frecvent decat un nefumator. Nicotina intensifica activitatea inimii, creaste frecventa cardiaca si tensiunea arteriala. Dar riscul de imbolnavire a inimii scade incepand cu ziua in care se intrerupe fumatul, si este egal cu cel al nefumatorilor la circa 5 ani dupa intreruperea fumatului.

-alimentatia: trebuie sa fie echilibrata, si sa tina cont de necesitatea prevenirii obezitatii si a dislipidemiei.

-sedentarismul: este unul din factorii de risc specifici vietii moderne, dar care poate fi combatut printr-o activitate fizica regulata. Prin aceasta se previn bolile de inima, se mentine o tensiune arteriala normala, iar arderile din organism sunt accelerate, si astfel se previne si obezitatea.
consumul excesiv de alcool: creste riscul de cardiopatie ischemica, moarte subita si boala cerebrovasculara, precum si prevalenta HTA. In plus, are si alte efecte secundare cum ar fi bolile hepatice si pancreatice, ulcerul gastroduodenal, neuropatiile periferice.

-consumul excesiv de cafea: in cantitati mari (peste 2-3 cesti/zi), cafeaua poate produce cresterea tensiunii arteriale, a pulsului, favorizand si aparitia tulburarilor de ritm cardiac.

-stressul: in timpurile noastre, stressul este o problema majora, si, prin acumularea sa in timp, poate duce la un grad acceantuat de oboseala, cu cresterea tensiunii arteriale si a frecventei cardiace, iar in cazuri extreme cu aparitia unui infarct miocardic sau a unui accident vascular cerebral.

in legatura cu prezenta unor afectiuni asociate:
HTA este o boala cu o prevalenta foarte mare in populatie, iar riscul indus de ea este cu atat mai mare cu cat este frecvent asimptomatica, ramanand ca urmare deseori netratata.

-diabetul zaharat: reprezinta un dezechilibru metabolic de utilizare a glucidelor din alimente. In mod normal, glicemia trebuie sa fie de 70-100 mg/dl, dimineata pe nemancate, iar glicozuria trebuie sa fie nula. Exista doua tipuri de diabet zaharat: insulino-dependent (tip I) si insulino-independent (tip II), ambele asociate cu un risc crescut de aparitie a bolilor cardiovasculare. Ca urmare, diabeticii trebuie sa urmeze un tratament foarte riguros: insulina injectabila si dieta hipoglucidica pentru diabetul tip I; medicamente hipoglicemiante, dieta hipoglucidica si controlul greutatii corporale pentru diabetul tip II.

-dislipidemia: se defineste printr-un dezechilibru al metabolismului lipidelor din sange. Dintre acestea, cel mai mare interes pentru riscul de aparitie al aterosclerozei il au colesterolul si trigliceridele. Astfel, in mod normal, colesterolul are doua fractiuni importante, si anume LDL-colesterolul si HDL-colesterolul, fiecare cu semnificatii diferite. Astfel, LDL-C este considerat "colesterol rau", pentru ca el este cel care se depune pe peretele arterelor si intra in alcatuirea leziunilor de ateroscleroza. Ca urmare, el trebuie sa fie mai mic de 130 mg/dl. In schimb, HDL-C este supranumit "colesterolul bun", deoarece are un rol antiaterogen dovedit. CA urmare, valorile lui normale sunt mai mari de 35 mg/dl. Trigliceridele reprezinta o importanta sursa energetica pentru organism, iar cresterea lor peste valorile normale de 200 mg/dl se datoreaza fie unei alimentatii excesive in grasimi sau dulciuri, fie unor factori ereditari.

Valori normale

Colesterol total < 200 mg/dl

HDL-colesterol > 35 mg/dl

LDL-colesterol < 130 mg/dl

Trigliceride < 200 mg/dl

-obezitatea: aprecierea obezitatii se face prin indicele de obezitate corporala (IMC) care se determina prin raportul dintre greutatea corporala (kg) si inaltime (m). Forma abdominala a obezitatii este cel mai frecvent asociata cu boli cardiovasculare. De altfel, obezitatea expune si la alte boli cum ar fi: hipertensiunea arteriala, dislipidemiile, diabetul zaharat, boli digestive (litiaza biliara, colon iritabil), guta, tulburari respiratorii. Mortalitatea la pacientii obezi este mai mare decat in populatia generala, de aceea ea trebuie combatuta printr-o alimentatie sanatoasa si prin activitate fizica regulata.


Publicat de :
Andrei Popescu
Puncte: 2573
 

Comentarii (0)

Subscribe to this comment's feed

Scrie comentariu

smaller | bigger
security image
Scrie caracterele din imagine

busy
 
Banner
Banner

Anunturi Google

Personalitati

 

Prima femeie neurochirurg – istoria unei vieţi citite în mâini delicate si puternice

„Toată viaţa am fost numai pe fugă, nu ştiu să merg aşa...”- astfel debuta fieca...

 

Victor Babes

La 19 octombrie 1926, la Bucuresti, s-a stins unul dintre cei mai mari savanti romani, Vic...

 

Thoma Ionescu

Asadar, Thoma Ionescu(1860-1926) fost profesor – lector de anatomie al facultatii de med...

 

Mina Minovici

Intors in tara, a inaugurat in 1892, cu mari eforturi, un instituit medico-legal care ulte...

 

Dimitrie Bagdasar si dragostea pentru Neurochirurgie

‘Dr. Sofia Ionescu isi aminteste scena finala, a despartirii. Era la inceputul verii lui...
Diploma excelenta
We comply with the HONcode standard for trustworthy health
information:
verify here.

Concurs: Dincolo de cursuri

Concurs MedicalStudent.ro

Farm.ro