MedicalStudent.ro

Sunday
May 19th
Text size
  • Increase font size
  • Default font size
  • Decrease font size
Home Noutati in medicina Neurologie si psihiatrie Ceasul propiu al organismului

Ceasul propiu al organismului

Evaluare articol: / 3
Cel mai slabCel mai bun 

O mica parte a creierului ar putea schimba programul somnului, pentru a se sincroniza cu ora meselor. Se stie de mult timp, ca vietuitoarele nocturne, cum ar fi soarecii si liliecii, isi schimba perioada de somn, daca mancarea se gaseste numai ziua. Dar gasirea partilor creierului responsabile pentru aceasta schimbare este dificila.

Intr-un articol publicat in revista Science, o echipa condusa de Clifford Saper de la Harvard Medical School in Boston, Massachusetts afirma ca au gasit regiunea de la niveul creierului respobnsabila pentru ajustarea ritmului de somn, si anume un manunchi de celule cunoscute sub numele de nucleul hipotalamic dorsomedian (DMH). Aceasta regiune se afla in apropierea regiunii creierului responsabila de raspunsurile cicardiene la alternanta zi-noapte. Studiul arata ca soarecii care au lipsa o anumita gena, care actioneaza la nivelul DMH, nu s-au adaptat la schimbarile ritmului de hranire. Reinserarea genei a reinstalat comportamentul normal.

Dar unii cercetatori din domeniu se indoiesc de acest studiu. “Privind la suprafata am putea spune ca aceasta regiune, DMH, este responsabila pentru acest lucru, dar daca cercetam mai in amanunt sunt oameni care nu sunt de acord cu acest lucru,” spune neurologul Massashi Yanagisawa de la University of Texas Medical Center, din Dallas, care nu a fost implicat in acest studiu. Aceste rezultate ale studiului contrazic alte studii anterioare, care indicau ca DMH ar putea sa nu aibe nici un rol special si ca ritmurile cicardiene alimentare, chiar si dupa ce DMH a fost inactivata.

Pentru a afla rolul DMH, in acest ritm, Saper si echipa sa au tinut sub observatie soareci care aveau lipsa o anumita gena, numita Bmal1. Astfel, au observat ca soarecii fara aceasta gena dormeau cu intermitente, si nu urmau nici un program prestabilit, un semn ca ceasul lor cicardian nu mai functiona. Pentru a testa capacitatea lor de a-si acomoda perioada de somn, cu orele de mancare, cercetatorii nu le-au mai dat de mancare peste noapte, si au restrictionat orele de hranire la doar 4 ore, dintr-o singura zi.

Soarecii normali au reusit sa-si regleze orele de somn, imediat pentru a se sincroniza in functie de orele de hranire, dar soarecii fara gena Bmal1, nu s-au putut adapta. Injectarea in soarece a unui virus care continea gena, a determinat readaptarea ciclului cicardian al soarecelui la noile ore de hranire.

“Ar putea avea un potential mare pentru oameni,” spune Saper, care spune ca mai multe cercetari in acest domeniu vor duce la crearea de noi medicamente care pot influenta programul de somn la oameni. Asemenea medicamente ar putea fi folositoare atunci cand o persoana trece de la un fus orar la altul, cu diferente mari, proces de adaptare care de obicei dureaza zile. Rezultatele bazate pe cercetarile anterioare realizate de Yanagisawa, care arata oscilatii in zona DH, doar cand condiitiile de hranire se schimba, sugerand ca noi ore ale hranirii, ar putea permite DMH sa castige controlul ritmului cicardian principal.

Dar considerarea DMH ca ceas alimentar principal depinde de “anticiparea meselor”, prin intermediul unor factori ca temperatura corporala si miscari intense care trimit semnale metabolismului cu privire la posibila masa ce ar putea urma.

Unii cercetatori, care au dezactivat DMH prin crearea de leziuni la nivelul aceste zone, nu au observat schimbari comportamentale din acest punct de vedere, indicand ca alte parti ale creierului ar putea fi responsabile pentru acest lucru. “Cred ca acest studiu nu va avea viata prea lunga,” spune Ralph Mistleberger, care studieaza ritmurile cicardiene la Simon Fraser University in Burnaby, Bristish Columbia. Mistleberger spune ca soarecii fara Bmal1, nu sunt neaparat sanatosi si ca restrictiile alimentatiei din cadrul studiului ar fi putut sa streseze soarecii, astfel incat rezultatele sa nu fie concludente.

La 80 de ani dupa ce comportamentul de anticipare al hranei a fost observat, la soareci, gasirea regiunii creierului responsabila de acest comportament este dificila. Desi zona DMH ar putea avea un rol, spune Mistleberger, este mai probabil ca mecanismul sa fie un fenomen la nivelul unei intregi retele din creier, sau poate un ceas complet diferit, unul care nu se bazeaza pe acelasi set de gene-ceas, sau unul care cel putin nu functioneaza in acelasi mod.”

www.nature.com


Publicat de :
Cristian Munteanu
Puncte: 368
 

Comentarii (0)

Subscribe to this comment's feed

Scrie comentariu

smaller | bigger
security image
Scrie caracterele din imagine

busy
 

Din aceeasi categorie:

Un nou marker pentru presiunea intracraniana crescuta

Intr-un studiu retrospectiv facut pe un numar de 38 de pacienti s-a constatat ca nivelul de distensie al tecii nervului optic masurat la RMN ar putea fi un indicator precis al unei presiuni intracraniene crescute. Datele adunate de la acest grup de pacienti au fost comparate cu datele primite de la un grup de subiecti normali ce au fost supusi examenului RMN.

Citeste mai departe...
Banner
Banner

Anunturi Google

Personalitati

 

Prima femeie neurochirurg – istoria unei vieţi citite în mâini delicate si puternice

„Toată viaţa am fost numai pe fugă, nu ştiu să merg aşa...”- astfel debuta fieca...

 

Victor Babes

La 19 octombrie 1926, la Bucuresti, s-a stins unul dintre cei mai mari savanti romani, Vic...

 

Thoma Ionescu

Asadar, Thoma Ionescu(1860-1926) fost profesor – lector de anatomie al facultatii de med...

 

Mina Minovici

Intors in tara, a inaugurat in 1892, cu mari eforturi, un instituit medico-legal care ulte...

 

Dimitrie Bagdasar si dragostea pentru Neurochirurgie

‘Dr. Sofia Ionescu isi aminteste scena finala, a despartirii. Era la inceputul verii lui...
Diploma excelenta
We comply with the HONcode standard for trustworthy health
information:
verify here.

Concurs: Dincolo de cursuri

Concurs MedicalStudent.ro

Farm.ro