Vaccinarea si termenul de vaccin au fost introduse in medicina de medicul generalist englez Edward Jenner, in anul 1796, cu ocazia descoperirii primului vaccin impotriva variolei. Este o metoda de imunizare activa profilactica prin inocularea unui preparat biologic cu proprietati antigenice (vaccin) care declanseaza aparitia unui raspuns imun cu formarea de anticorpi.
In Statele Unite sunt aprobate astazi 50 de produse biologice cu proprietati antigenice recomandate imunizarii copiilor, adolescentilor sau adultilor, inclusiv vaccinuri speciale adresate calatorilor in scop profilactic (de exp. pentru febra galbena).
Intr-adevar, de-a lungul timpului s-au inregistrat evenimente nedorite in urma vaccinarii precum boli neurologice, autism, deficit de concentrare, diabet, reactii alergice si boli autoimune datorita, se pare, conservantilor precum tiomersalul.
In acelasi timp, prin vaccinare au fost salvate milioane de vieti si s-a reusit eradicarea unor maladii care au provocat in trecut moartea a milioane de oameni. Afectiuni precum tetanosul, poliomielita sau pojarul rareori mai sunt astazi intalnite de medici, si asta se datoreaza vaccinurilor. Tot datorita vaccinurilor s-a eradicat variola si s-a incetat vaccinarea impotriva ei.
Din 1981 a fost instituit Expanded Programme on Immunization(EPI) de catre World Health Organization in colaborare cu UNICEF. In fiecare an, sunt prevenite prin imunizare cel putin 2.7 milioane de decese care ar putea fi provocate de pojar, tetanos neonatal, pertussis si 200 000 de cazuri de paralizie care ar putea fi cauzate de virusul polimielitei. Cu toate acestea, in fiecare an, 20-35% din decesele infantile se datoreaza bolilor pentru care exista vaccin profilactic.
Bolile infectioase nu cunosc granite geografice sau politice. Vaccinurile sunt insa speranta societatii in controlarea infectarii cu HIV si controleaza eficient raspandirea malariei si a tuberculozei.
Grupurile antivaccinare constituite in ultimul timp incurajeaza parintii sa evite vaccinarea copiilor datorita credintei ca acestea provoaca diverse afectiuni. Institutul de Medicina din cadrul U.S. National Academies of Science a dat publicitatii, de curand, patru rapoarte rezultate in urma studiilor conform carora nu s-a gasit nici o explicatie biologica plauzibila pentru a invinovati vaccinurile de aparitia sclerozei multiple, autismului sau afectiunilor sistemului imunitar.
Infectia cu Human papillomavirus (HPV) este cea mai comuna afectiune transmisa sexual in Statele Unite. Este estimat ca 20 de milioane de indivizi sunt infectati cu HPV si 6.2 milioane de noi infectari apar in fiecare an. Desi majoritatea infectarilor sunt benigne, infectarile persistente sunt asociate cu dezvoltarea cancerului de col uterin la femei si negi genitali atat la femei cat si la barbati.
Cercetatorii sustin ca administrarea profilactica a vaccinului quadrivalent are o eficacitate de 96% in preventia infectarii cu tulpinile HPV 6, 11, 16 si 18. La fel si vaccinul bivalent are o eficacitate de 96% la femeile seronegative in momentul vaccinarii. Totusi, efectele acestui vaccin vor putea fi apreciate peste cateva zeci de ani, ceea ce pune sub semnul intrebarii statisticile referitoare la eficacitatea acestuia .
In data de 13 noiembrie 2009, FDA a aprobat vaccinul impotriva H1N1 la copiii peste 6 luni. Vaccinul (Alfuria) este trivalent si contine timerosolul drept conservant.
Campaniile de vaccinare anti H1N1 se pare ca nu sunt sustinute de specialistii din domeniul medical. Este de luat in seama si situatia economica actuala, fapt ce determina o presiune si o incercare de mediatizare pozitiva a vaccinarii. Un astfel de vaccin, mai mult sau mai putin necesar, aduce venituri importante marilor firme farmaceutice si asa “stresate” de criza economica.
Toate procedurile medicale sunt insotite de riscuri, la fel si vaccinarea, dar in instituirea acestor proceduri trebuie luat in seama raportul beneficiu/risc.
Bibliografie:
1. Harrison's Principles of Internal Medicine
2. Medscape Pharmacists
| < Anterior | Urmator > |
|---|
