Creierul uman foloseste lumina nu numai pentru suportul vizual, si si pentru alerta si diverse activitati cognitive. Care este culoare cea mai eficienta si unde anume in creier au loc aceste efecte non-vizuale sunt lucruri care nu se cunosteau inainte.
Acum, cercetatorii de la Centrul de Cercetare Cyclotron al Universitatii din Liege si Centrul de Cercetare Surrey Sleep de la Universitatea Surrey au "facut lumina" in aceste probleme, cu ajutorul RMN-ului.
Intr-un studiu publicat in PLoS ONE, ei raporteaza faptul ca nu orice tip de lumina este eficient, ci mai degraba lumina cu lungimea de unda mica (480 nm, de exemplu lumina albastra, mai degraba decat cea verde sau violet). Acest lucru este in concordanta cu ipoteza ca aceste efecte non-vizuale sunt mediate prin fotoreceptorul sensibil mai ales la lumina albastra. Mult mai important poate fi faptul ca, prin expuneri de scurta durata la lumina (sub 1 minut), in combinatie cu tehnicile de imagistica cerebrala, cercetatorii au putut identifica ariile cerebrale care sunt implicate in initierea raspunsului la aceasta lumina. Ariile cerebrale care raspundeau la lumina albastra includ arii din talamus si trunchiul cerebral. Aceste arii sunt implicate in reglarea aspectelor de baza ale functiei cerebrale, cum ar fi reglarea ritmului nictemeral.
Alte arii care au raspuns la stimularea luminoasa au fost hipocampul si amigdala. Se stie despre acestea ca sunt implicate in reglarea altor functii, cum ar fi emotiile si memoria. Aceste date reprezentau baza cerebrala pentru o gama larga de efecte pe care le determina lumina, asupra felului in care ne comportam si asupra a ceea ce simtim. Astfel s-a incercat dezvoltarea unui mediu artificial mai bun, cu lumina artificiala mai buna si o intelegere cat mai in amanunt a efectelor luminii asupra creierului uman in general.
Dr. Gilles Vanderwalle, principalul autor al studiului, spune ce "este impresionant sa vedem cum numai o mica diferenta a lungimii de unda poate avea efecte atat de dramatice asupra rezultatelor RMN." Dr. Pierre Maquet, coautor au studiului, spune ca "fiind neurolog, sunt impresionat de gama larga de efecte pe care le are lumina asupra functiilor creierului si de numarul mare al ariilor cerebrale pe care le afecteaza. Este un domeniu in care trebuie cu siguranta sa continuam cercetarile."
Dr. Derk-Jan Dijk, coautor, remarca faptul ca "oamenii sunt fiinte diurne si poate ca nu este chiar o surpriza pentru un biolog ca lumina albastra sa aiba aceste efecte profunde asupra creierului. In fond, lumina zilei contine o cantitate destul de mare de lumina albastra. Noi am uitat numai de existenta acesteia, pentru ca suntem prea preocupati de efectele vizuale ale luminii, care nu sunt dependente in mod special de lumina albastra. Stim acum ca alte aspecte ale functiilor cerebrale sunt."
www.news-medical.net
| < Anterior | Urmator > |
|---|
